A inceput votul pentru Casa Alba
Alegatorii din cateva state americane au inceput deja sa voteze in cadrul scrutinului pentru alegerea noului presedinte al Statelor Unite. Locuitorii din Virginia, Kentucky si Georgia sunt printre primii care isi pot exprima optiunile atat personal, cat si prin posta. In urmatoarele cateva saptamani, alegatorii din cel putin 34 de state si Districtul Columbia vor putea sa voteze mai devreme de 4 noiembrie, Ziua Alegerilor. Potrivit declaratiilor facute de Paul Gronke, de la Early Voting Information Center, o treime din electorat va vota inainte de 4 noiembrie, o crestere semnificativa fata de cei 15% dintre alegatori care au votat mai repede in 2000 sau cei 20% care si-au exprimat optiunile mai repede la scrutinul din 2004. Gronke e de parere ca in Colorado, Nevada si New Mexico, jumatate dintre alegatori vot vota inainte de Election Day, in timp ce, in Florida, numarul celor care isi vor exprima optiunile electorale va fi de 40%. Taberele democrata si republicana si-au intetit de altfel, in ultimele saptamani, eforturile pentru a-i determina pe americani sa se inregistreze si sa voteze mai devreme. Analistii sustin ca cei care voteaza mai devreme sunt, in majoritatea lor, membrii de partid cu optiuni clare, iar voturile lor nu sunt influentate oricum de dezbaterile prezidentiale, care vor debuta in aceasta saptamana. Criticii procesului sustin insa ca “alegatorii sunt lenesi”, iar votul mai devreme creste sansele de fraudare. In general, alegatorii care voteaza mai devreme sunt cei prea bolnavi care sa se deplaseze in Ziua Alegerilor, cei plecati in calatorie de afaceri sau care fac parte din randul fortelor armate. Niciunul dintre voturile exprimate mai devreme nu va fi numarat pana la Ziua Alegerilor.
Datoria SUA risca sa ajunga la 70% din PIB
Planul de 700 de miliarde de dolari, propus de secretarul Trezoreriei americane, Henry Paulson, poate creste datoria nationala la cel mai ridicat nivel din 1954, cand Statele Unite inca plateau costurile celui de-al doilea Razboi Mondial. Analistii spun ca masurile pot, de asemenea, reduce apetitul investitorilor straini pentru obligatiunile emise de autoritatile americane.Planul de 700 de miliarde de dolari prin care autoritatile vor prelua activele toxice din bilantul bancilor poate creste datoria Statelor Unite la peste 70% din Produsul Intern Brut. Este motivul pentru care secretarul Trezoreriei, Henry Paulson cere Congresului ridicarea limitei datoriei federale de la 10,6 mii de miliarde de dolari la 11,3 mii de miliarde. Datoria totala a Statelor Unite s-a ridicat in acest an la 9,6 mii de miliarde de dolari, sau 68% din PIB. In final, tot cetateanul american este cel care plateste: datoreaza 37.000 de dolari in vreme ce venitul mediu era de 50.000 de dolari in 2007. Cu toate acestea, Statele Unite nu au cea mai mare datorie publica: a Japoniei se ridica la 196% din Produsul Intern Brut iar a Italiei la 104%. Din cauza planului, deficitul bugetar al Statelor Unite poate atinge un nivel record, de peste o mie de miliarde de dolari in 2009.
Secrete importante ale NATO, vandute Rusiei
Herman Simm, fost oficial de rang inalt din cadrul Ministerului eston al Apararii, banuit de inalta tradare si arestat duminica, ar fi putut vinde secrete importante ale NATO Rusiei, a scris ieri cotidianul eston Postimees. “Simm este banuit ca a divulgat cele mai importante secrete ale NATO serviciilor de informatii ruse”, a afirmat publicatia, fara a-si cita sursele. Oficialii estoni au refuzat sa dezvaluie detalii privind suspiciunile in privinta lui Simm, in varsta de 61 de ani, responsabil cu gestionarea documentelor secrete din cadrul Ministerului Apararii. Potrivit unui alt cotidian eston, Eesti Paevaleht, presupusul spion a pierdut accesul la aceste documente in momentul in care Tallinul a fost prevenit de partenerii sai NATO in privinta unei posibile scurgeri de informatii secrete via Estonia. “In noiembrie 2006, Simm a fost demis din functia sa de sef al departamentului de protectie a secretelor de stat, devenind consilier al ministerului, fara a mai avea acces la secrete”, a afirmat Eesti Paevaleht. Simm si-a dat demisia din functia de consilier in luna martie. “Este un caz foarte rusinos”, a afirmat un functionar din cadrul Ministerului Apararii, citat de Postimees. Potrivit publicatiei, Simm ar fi putut lucra cu un intermediar italian sau spaniol. Sotia lui Simm, o jurista care lucreaza pentru politie, a fost arestata impreuna cu acesta pentru presupusa complicitate. Potrivit legislatiei estoniene, Herman Simm risca 15 ani de inchisoare.
Macel la un colegiu finlandez
Zece persoane au murit, ieri, intr-un atac produs la un liceu profesional din Kauhajoki, in sud-vestul Finlandei. Autorul atacului a murit la spital dupa ce a impuscat zece persoane si a incercat ulterior sa se sinucida, au anuntat surse medicale si din cadrul politiei. “In prezent, numarul mortilor este de zece, iar atacatorul este mort. Unsprezece persoane au murit”, a declarat comandantul politiei din Kauhajoki, Urpo Lintala. Tanarul a murit la spitalul universitar din Tempere, unde fusese transportat dupa ce a incercat sa se sinucida la locul atacului, a adaugat o sursa medicala sub acoperirea anonimatului. “Avea o rana grava la cap provocata prin impuscare”, a declarat un medic de la spitalul din Tempere, Matti Lehto. Ministrul de Interne, Anne Holmlund, a declarat ca presupusul atacator fusese interogat de politie cu o zi inaintea atacului, dupa ce a publicat pe site-ul YouTube o inregistrare infatisandu-l cum se antrena cu o arma.Presupusul autor al atacului se numea Matti Juhani Saari si avea 22 de ani, a anuntat politia finlandeza, care a confirmat ca Saari era student la colegiul la care a avut loc atacul armat.
