Dan DIMACHE
Prin Polul Social, Petre Roman si Ion Iliescu vor sa reinvie o echipa care, la vremea ei, s-a dovedit castigatoare, si, mai mult de atat, sa reinvie un mit, al oamenilor Revolutiei. Doi politicieni care au un mare atu – experienta, dar si un la fel de mare dezavantaj – ani multi de viata in spate si, mai ales, destule greseli politice la activ si atacuri primite. Este, poate ultima ocazie, a acestora, de a reveni acolo unde au stat ani de-a randul: in varful piramidei politice romanesti. Ei vad, cu nostalgie, de buna seama, cum le apune cariera, dar si cum intra in degringolada stanga politica, aflata si ea la putere, in Romania, in ultimele sase decenii.
E dificil, daca te numesti Ion Iliescu, sa accepti acum ingratul rol de sfatuitor al celui care ti-a luat locul in partid si apelativul de senior, fata de cel de presedinte. Greu ii vine si mult adulatului odinoara tanar premier sa-l priveasca, pe acela care l-a inlaturat, cum savureaza, zilnic, din cupa succesului politic, servita in dealul Cotrocenilor. Acolo el, Roman, n-a reusit niciodata sa ajunga, si nu-i prieste deloc, faptul ca partidul pe care l-a creat este urcat de altul pe culmi la care el numai a visat. Mai sunt capabili vechii tovarasi sa parcurga, umar la umar, drumul anevoios catre sufletul electoratului ? Mai degraba nu, mai ales acum, cand, cum spuneam, anii s-au adunat si, odata cu ei, s-au inmultit ranile suferite in luptele… politice date la baioneta.
Prin simpozioane – singurele iesiri la rampa de pana acum ale celor doi artizani pentru a-si sustine proiectul, este greu de crezut ca se va putea inchega Polul Social, asa cum ma indoiesc ca s-ar mai putea forma, „in laborator”, vreo entitate politica solida in tara noastra. Cel putin, in conditiile de fata. Pe de alta parte, PSD este, inca, atat de mare, incat sa nu mai aiba loc alaturi, pe partea stanga, nici o formatiune mai solida. Evident ca, oricare nou exponent al acestui palier politic, ca sa creasca, va trebui sa „muste” din Partidul Social Democrat, care va reactiona dur, nu numai prin refuzul invitatiilor, ca pana acum. Ceilalti, aflati mai la centru sau inspre dreapta, ar putea tolera sau eventual incuraja, la inceput, aparitia unui alt partid de stanga, insa numai pana cand il vor vedea pe cel vechi macinat, dupa care se vor arunca, fara mila, si asupra firavului Pol Social. In aceste conditii, e clar ca nu exista decat ostilitate in randul clasei politice, iar lumea a inceput sa-i uite pe cei doi, de cand au trecut in planul secund. Asa ca, grea misiune…