Conform unei statistici a BNR, ponderea creditelor restante in totalul celor acordate persoanelor fizice sau operatorilor economici de catre bancile din Prahova a crescut la 9,3 la suta, respectiv de la 459,6 milioane de lei – luna trecuta, la 469,4 milioane de lei (+9,8 milioane de lei) in luna ianuarie 2012. Altfel spus, teoretic, fiecare dintre cei 735.903 cetateni ai Prahovei ar putea avea cate o restanta de 637 de lei, in eventualitatea in care toti ar figura ca rau-platnici la banci. Exista insa si o veste buna, ne asigura reprezentantii BNR: in situatia judetelor cu un PIB asemanator celui din Prahova, ponderea creditelor restante, la data de 31 ianuarie 2012, a fost de 10,7 la suta – in cazul judetului Cluj, 10,4 la suta – pentru judetul Timis si 10 la suta – in cazul judetului Constanta.
In alta ordine de idei, prahovenii s-au imprumutat mai putin la banci, luna trecuta, din cauza dobanzilor descurajante si a nesigurantei locurilor de munca. Astfel, volumul creditelor acordate persoanelor fizice sau agentilor economici de catre institutiile financiare cu sediul in Prahova a scazut cu 26,9 milioane de lei, respectiv de la 5.092,1 milioane de lei in luna decembrie 2011, la 5.065,2 milioane de lei la sfarsitul lunii ianuarie 2012, potrivit datelor BNR. Din punctul de vedere al riscului valutar, situatia este relativ echilibrata, in sensul ca ponderea creditelor contractate in lei (46,8 la suta) este apropiata celei acordate in valuta (53,2 la suta). Comparativ, la nivelul intregului sistem bancar din Romania, creditele contractate in valuta, in luna ianuarie a.c., reprezentau peste 64 la suta.
La fel ca si in perioadele anterioare, ponderea beneficiarilor de credite bancare din judetul nostru este detinuta de populatie (54,6 la suta), urmata de societatile comerciale (45,3 la suta) si celelalte categorii de imprumutati (0,1 la suta). Cu toate acestea, peste 67 la suta dintre creditele luate de cetateni au fost destinate exclusiv consumului – ceea ce arata, inainte de toate, un nivel ridicat al saraciei – si doar restul au fost alocate investitiilor, in principal construirii unor locuinte sau modernizarii celor existente.
Dumitru CONSTANTIN
