La inceputul anului trecut, László Borbély, ministrul Mediului, sosea la Campina pentru a semna un contract cu municipalitatea, privind ecologizarea unui batal cu deseuri petroliere situat pe domeniul public al municipiului, pe strada Lacul Pestelui. Daca in ecologizarea batalurilor din vecinatate, aflate in proprietatea Rafinariei “Steaua Romana”, nu mai crede nici cel mai credul scolar, prin contractul amintit, derulat cu fonduri europene in cadrul Programului Operational Sectorial Mediu, Campina va face primul pas in eliminarea poluarilor istorice cauzate de exploatarea intensiva a petrolului, in aproape intreg secolul trecut. Valoarea contractului semnat, in ianuarie 2011, de Borbély si Tiseanu este de 10 milioane de lei (fara TVA), contributiile fiind distribuite procentual, dupa cum urmeaza: 85% de la Uniunea Europeana, 13% de la bugetul statului si doar 2% de la bugetul campinean. Recent, consilierii muncipali au aprobat accesarea de catre administratia publica locala a unui credit bancar investitional de 6.000.000 lei, in scopul finantarii reabilitarii acelui batal cu reziduuri petroliere de pe strada Lacul Pestelui. Propunerea de accesare a unei linii de creditare (banii pot fi folositi doar la nevoie, dar dobanzile curg in orice situatie), pe o durata de 10 ani, cu o perioada de gratie de 3 ani, are suport legal, caci in urma acestui nou imprumut (Campina a mai accesat trei credite bancare pentru investitii in valoare totala de cateva milioane de euro), nivelul de indatorare al municipiului nu va depasi 12%, cel actual fiind de 8,32%.
Directorul Directiei Economice, Gheorghe Ecaterinescu, considera ca este un nivel suportabil si perfect legal, avand in vedere ca gradul de indatorare al unei localitati stabilit de lege este 30%. Seful finantistilor din Primaria Campina a explicat alesilor locali ca “din experienta anilor trecuti, a proiectelor europene derulate pana acum, rambursarea sumelor avansate de noi constructorilor, sume pe care le primim de la autoritatile centrale contractante, se face cu multa greutate si cu intarzieri care ar putea periclita derularea investitiilor incepute de municipalitate.” Primarul Horia Tiseanu considera ca “prin aceasta linie de creditare, vom putea asigura rapid finantarea necesara investitiei, avand in vedere ca, in cazul solicitarii de credite pentru realizarea unor proiecte europene, se obtine mult mai usor acordul comisiei din cadrul Ministerului Finantelor, care avizeaza creditele solicitate de autoritatile publice. Dupa ce vom primi banii de la ministerul de resort, solicitati de noi prin cererile de rambursare, sumele respective le vom putea folosi in realizarea altor investitii publice, fara sa periclitam finantarea celor aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli din acest an.”
Adrian BRAD