Asa cum v-am informat deja, Coalitia de guvernamant a decis comasarea alegerilor locale si parlamentare pentru noiembrie 2012, precum si reducerea numarului de parlamentari. Insa, Parlamentul ar putea ramane bicameral, format tot din Camera Deputatilor si Senat, iar in viitoarea legislatura ar putea avea 88 de senatori si circa 300 de deputati. Pentru finalizarea proiectului de lege este necesara, ca urmare, redesenarea colegiilor, care se pare ca se va realiza in urmatoarele saptamani tot in interiorul Coalitiei. Liderii UDMR si cei ai PDL s-ar fi inteles pe aceasta varianta, insa mai ramane de discutat forma in care va fi elaborata viitoarea lege care va stabili si norma de reprezentare a populatiei in Parlament. Liderii Coalitiei s-ar fi inteles, insa, ca deputatii sa fie alesi in proportie de o treime prin compensare, in functie de scorul partidului si doua treimi prin castigarea celor mai multe voturi in colegiu. Sistemul de compensare prevede o lista nationala alcatuita din candidatii care nu au intrunit numarul de voturi necesare pentru a obtine un mandat. Voturile necastigatoare ar urma sa se stranga intr‑un asa-numit “cos national” si, in functie de procentaj, partidele vor obtine mandatele eligibile. Senatorii ar urma, insa, ca sa fie votati direct, cate doi pentru fiecare judet. Analizand aceste propuneri, se poate spune ca principiile pe baza carora s-au desfasurat precedentele alegeri vor fi schimbate fundamental, situatie ce a determinat Opozitia sa declare ca, in situatia in care Guvernul isi va angaja raspunderea pe actele normative privind comasarea alegerilor si reducerea numarului de parlamentari, va depune motiune de cenzura.
In acest context, dat fiind faptul ca se prefigureaza atat de multe modificari in sistemul electoral din Romania, miza fiind alegerile de anul viitor, in editia de astazi va vom prezenta o retrospectiva a modului in care romanii au fost reprezentati in Parlament in ultimii 20 de ani.

• In 1990 – record absolut pentru prezenta la urne

Dupa evenimentele din decembrie 1989, transformarile social-politice si cele economice care s-au inregistrat in Romania au impus schimbari si in domeniul activitatilor cu specific electoral. Astfel, primele alegeri libere de dupa Revolutie s-au desfasurat la data de 20 mai 1990. Din numarul total de 17.200.722 de alegatori s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%), fiind, cu siguranta, cea mai mare prezenta a romanilor la urne si care nu a mai fost egalata de atunci. La acea data, electoratul s-a pronuntat atat asupra presedintelui tarii (prin vot direct), cat si pentru componenta celor doua Camere ale Parlamentului, Camera Deputatilor si Senatul (vot proportional pe liste). In primul Parlament liber al romanilor au reusit sa intre 18 forte politice, nefiind fixat un prag electoral pentru admitere. Dintre acestea, numai trei au avut mai mult de 3% dintre voturi la nivel national: FSN – peste 66 %, UDMR – peste 7% si PNL aproape 7%. La alegerile pentru Senat, FSN a obtinut 67,02% din numarul total al voturilor valabil exprimate si un numar de 91 de mandate; UDMR – 7,20% si 12 mandate; PNL – 7,06% si 10 mandate; PNTCD – 2,50% si un mandat. Miscarea Ecologista din Romania, Partidul de Uniune Nationala a Romanilor din Transilvania, Partidul Republican, Partidul Ecologist Roman au reusit sa intre in Legislativ, la fel si Antonie Iorgovan, in calitate de independent, cel caruia, la vremea respectiva, i se atribuise titulatura de “parintele Constitutiei moderne”. In total, la Camera Deputatilor au fost 396 de posturi, iar la Senat – 119. In Prahova, de pilda, in mandatul 1990-1992, electoratul a fost reprezentat in Camera Deputatilor de 17 persoane – 10 de la FSN, cate doua de la Partidul Ecologist si minoritati, cate un reprezentant de la PDAR, PNL si PNTCD, iar la Senat a avut patru reprezentanti – trei de la FSN si un liberal.

• Scrutin din patru in patru ani, simultan cu cel prezidential

Incepand cu anul 1992, alegerile pentru deputati si senatori s-au facut o data la patru ani, simultan cu cele prezidentiale. Astfel, la alegerile parlamentare din anul 1992, prezenta la vot a fost de 76,29%. La Senat au fost 143 de locuri, iar la Camera Deputatilor – 341. In Parlament, reprezentarea partidelor a fost urmatoarea: FDSN, CDR, FSN, PUNR, UDMR, PRM, PDAR, PSM. In Prahova, pentru mandatul 1992-1996, electoratul a fost reprezentat de 13 deputati si sase senatori. Alegerile legislative pentru mandatul 1996-2000 s-au desfasurat pe data de 3 noiembrie, simultan cu cele prezidentiale. Pentru Camera Deputatilor au fost 343 de locuri, iar pentru Senat – 143. In mandatul 2000-2004, la Camera Deputatilor au fost 345 de locuri, iar la Senat – 140. Pentru Prahova, in mandatul 1996-2000, electoratul a fost reprezentat de 12 deputati si cinci senatori.

• Din 2004, desemnarea alesilor s-a facut intr-un cadru constitutional si legal nou

In contextul general al evenimentelor premergatoare aderarii Romaniei la Uniunea Europeana,organizarea si desfasurarea alegerilor parlamentare si prezidentiale din 28 noiembrie 2004 au avut, insa, o insemnatate deosebita. Alegerile generale s-au desfasurat intr-un cadru constitutional si legal nou, marcat de adoptarea unei alte Constitutii in 1991, revizuita in anul 2003, si a unei alte legislatii electorale incepand din 1992 si pana in anul 2004, care au abrogat unele dintre prevederile anterioare in materie. Revizuirea Constitutiei Romaniei a adus, in context, modificari importante ale cadrului legislativ electoral, in vederea armonizarii prevederilor acestuia cu acquisul comunitar, una dintre acestea vizand si dreptul cetatenilor romani de a fi alesi in Parlamentul European. Totodata, au fost aduse mai multe modificari in materia alegerilor pentru presedintele tarii, Camera Deputatilor si Senat, cele mai importante fiind: garantarea egalitatii de sanse intre barbati si femei pentru ocuparea functiilor si demnitatilor publice; reducerea limitei de varsta pentru candidatii pentru Senat de la 35 de ani la 33 de ani; conditii de reprezentare si de acces ale minoritatilor nationale in Parlament; reglementarea organizarii si a functionarii Autoritatii Electorale Permanente; extinderea duratei mandatului Presedintelui Romaniei la cinci ani. In conformitate cu dispozitiile constitutionale, numarul deputatilor si al senatorilor s-a stabilit prin Legea electorala, in raport cu populatia tarii. Determinarea numarului mandatelor de deputat si senator s-a facut potrivit principiului reprezentarii proportionale, prin raportarea numarului de locuitori al fiecarei circumscriptii electorale la norma de reprezentare: un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori. Astfel ca, in urma repartizarii mandatelor, pentru Camera Deputatilor au fost atribuite 314 locuri, iar pentru Senat – 137, in total, 451 de mandate. Prezenta la vot la alegerile generale din 2004 a fost scazuta (58,5%), una dintre cauzele neprezentarii electoratului la urne fiind pusa si pe seama atentiei scazute pe care formatiunile politice au acordat-o problemelor reale cu care s-au confruntat romanii. Prahovenii au fost reprezentati, in mandatul 2004 – 2008 de 14 deputati si cinci senatori.Conform proceselor verbale privind alegerile pentru Parlament din data de 30 noiembrie 2008, rezultatele finale au fost urmatoarele: pentru Camera Deputatilor – numarul total al mandatelor a fost de 334, dintre care 18 au fost atribuite organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale. PDL a obtinut, atunci, 115 mandate de deputat, Alianta formata din PSD si PC – 114 mandate, PNL – 65 de mandate, UDMR – 22 de mandate.
La Senat, numarul total de mandate a fost de 137, PDL – 15 mandate de senator, alianta politica PSD si PC – 49, PNL – 28, UDMR – 9. In momentul de fata, aceasta reprezentare politica nu mai este valabila, unii dintre parlamentari renuntand sa mai fie reprezentantii formatiunilor pe ale caror liste au candidat in 2008, prin sistemul de vot uninominal, situatia fiind valabila inclusiv in Prahova. Un exemplu este si cel al alesilor care au trecut din Opozitie de partea puterii, fie inscriindu-se in PDL, fie in partidul condus de ministrul Gabriel Oprea.
Pentru mandatul 2008-2012, electoratul prahovean este reprezentat in Parlament de 12 deputati si cinci senatori.
N.DUMITRESCU