Balastierele ilegale de pe raurile Teleajen si Prahova, dar si cele de pe terenuri, inclusiv agricole, au umflat buzunarele multor initiati in tainele afacerilor care aduc bani frumosi si din piatra seaca! Nisipul si pietrisul de pe albiile raurilor au devenit surse de venit substantial pentru patronii de societati care au lucrat mai mult sau mai putin legal in cadrul exploatarilor resurselor minerale din judetul Prahova.
Potrivit informatiilor furnizate de catre purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie Judetean, Dan Radu, in prezent, 49 de societati comerciale sunt autorizate sa desfasoare activitati de exploatare a agregatelor minerale in Prahova, pentru 53 de perimetre, dintre care doar 31 sunt efectiv exploatate.
De la inceputul anului 2011, IPJ Prahova a efectuat, impreuna cu reprezentanti ai altor institutii ale statului responsabile cu verificarea activitatilor balastierelor, 18 actiuni de control, in urma acestora fiind constatata savarsirea a 11 infractiuni. De asemenea, in urma verificarilor mentionate, s-au aplicat 32 de amenzi contraventionale, insumand 620.000 de lei.
Afacerile profitabile cu balastiere ilegale au inflorit, in ultimii ani, in Prahova, in special dupa ce au inceput lucrarile la tronsonul autostrazii Moara Vlasiei – Ploiesti, care au devenit, astfel, o mana cereasca pentru patronii de societati al caror obiect de activitate presupunea si exploatarea de nisip si pietris. Cel mai cunoscut caz a devenit cel al balastierei pe care s-au decopertat terenuri agricole pana la panza freatica, in zona comunei Targsoru Vechi, in vara anului 2010. Amploarea dezastrului ecologic a condus, la vremea respectiva, la propunerea de destituire a comisarului sef al Garzii de Mediu Prahova, Stefan Popescu. Abia in urma cu circa doua saptamani, Stefan Popescu a demisionat din functie, insa fara nicio legatura cu situatia balastierelor ilegale.
Ce au mai descoperit politistii, in urma controalelor efectuate in cursul acestui an, la balastierele din Prahova? Purtatorul de cuvant al IPJ, Dan Radu, a dat patru exemple de incalcari ale legislatiei in vigoare privind exploatarea resurselor minerale. Unul dintre cazuri a ajuns deja in instanta, in luna iulie, pe rolul Tribunalului Prahova fiind inregistrat un dosar penal intocmit impotriva administratorului unei societati, acuzat de savarsirea unui cumul de infractiuni legate de activitatea unei balastiere, printre care „executarea de activitati miniere fara permis sau licenta”, „continuarea activitatii dupa dispunerea incetarii acesteia”, „executarea de lucrari care au legatura cu apele fara avizul legal sau notificarea unei astfel de lucrari”, „extragerea agregatelor minerale fara autorizatia de gospodarire a apelor”, „nerefacerea, cu intentie, a documentelor de evidenta contabila distruse, in termenul inscris in documentele de control, desi contribuabilul putea sa o faca”, „retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa”, „stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil, a impozitelor, taxelor sau contributiilor, avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat”, „omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii in actele contabile sau in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale”. Un sir impresionat de acuzatii de natura penala, care arata ca, indiferent de riscuri, afacerile ilegale cu produse minerale – folosite in constructii, inclusiv la infrastructura rutiera – sunt vazute de catre multi candidati la statutul de „infractori” drept o sursa considerabila de bani negri.
Alte trei dosare penale sunt instrumentate impotriva patronilor de societati comerciale din Bucuresti, Ciolpani si Otopeni, care derulau, de asemenea, activitati ilegale de exploatare a pietrisului si a nisipului, in perimetre de pe raza comunelor Targsoru Vechi si Berceni, precum si pe albia raului Teleajen.
Violeta STOICA