CSU Asesoft şi CSM Oradea au furnizat una dintre cele mai spectaculoase semifinale din ultimii ani, chiar dacă seria nu s-a încheiat în meci decisiv, fiind adjudecată, cu 3-1, la general, de campioana en-titre. Ploieştenii au câştigat ultimele trei partide ale duelului, meciul secund de la Oradea, „capturat” după prelungiri, cântărind decisiv în economia acestei semifinale. Aruncând o scurtă privire asupra loturilor celor două combatante, CSU Asesoft s-a bazat, din start, pe o rotaţie de 9 jucători, care a pierdut o piesă fundamentală, în persoana căpitanului Cătălin Burlacu, în ultimul meci de la Brazi, în vreme ce Cristian Achim a mers pe un nucleu de bază – Franklin, Dillon, Maric, Pesic, Ţibârnă -, căruia i s-au adăugat alţi 4 baschetbalişti, Comagic, Stefanovic, Lazăr şi Lupusavei -, cu minute importante de pe bancă. Aşadar, la prima vedere, un „9-9” care reflectă un oarecare echilibru la nivelul garniturilor. „Accidentul” din primul meci, afişat de procentajul slab, de doar 14%, la aruncările de la distanţă, a fost urmat de trei prestaţii solide ale băieţilor lui Arnautovic, care au demonstrat o mai bună disponibilitate a băncii de rezerve, dar şi mai multe soluţii în plan ofensiv. În partidele 2, 3 şi 4 ale seriei, CSM Oradea a „respirat”, în multe momente, prin jocul în tranziţie bine gestionat de Dillon şi Maric, dar mai ales prin plurivalenţa lui Maric, un baschetbalist care poate acoperi, deopotrivă, poziţiile 1, 2 şi 3. Dacă, în al doilea meci de la Oradea, campionii „s-au jucat cu focul”, permiţându-le adversarilor să revină şi să aibă, pentru început, iniţiativa în prelungiri, următoarele două confruntări de la Brazi au clarificat pe deplin problema. Momentele tensionate au fost tratate cu mult calm de „alb-albaştri”, care au fost suficient de vicleni în spaţiul de trei secunde, unde Pesic, Ţibârnă şi Lazăr nu s-au putut feri de faulturi. În plus, constanţa unor jucători precum Miletic, Tudor, Burlacu, Stănescu sau Tica a fost hotărâtoare în rezultatul final al seriei, iar ghanezul Mohammed, într-o evidentă creştere, a aşezat, de fiecare dată, „cireaşa pe tort”, prin câteva acţiuni în regim „unu la unu”, foarte greu de gestionat de fundaşii orădeni.
Bogdan CHITIC
