Sf. Nichita Mărturisitorul s-a născut în Cezareea Bitiniei (nord-vestul Asiei Mici) într-o familie evlavioasă. Mama lui s-a stins din viaţă la opt zile după naşterea sa, iar Filaret, tatăl lui, s-a călugărit. Copilul a rămas în grija bunicii care l-a crescut într-un adevărat spirit creştin. Încă din copilărie, Sf. Nichita frecventa biserica şi a devenit ucenic al pustnicului Ştefan. Cu binecuvântarea sa, Sf. Nichita s-a dus la Mănăstirea Mydicia, unde după şapte ani a fost hirotonit preot, iar apoi i s-a încredinţat conducerea mănăstirii. A denunţat cu tărie erezia iconoclastă, ignorând ameninţările împăratului Leon Armeanul, pentru care a fost închis şase ani până la moartea împăratului. Sf. Nichita s-a săvârşit întru Domnul în 824, fiind înmormântat la mănăstire cu mare cinste.