Boala Parkinson este o afectiune neurologica frecventa, despre care se estimeaza ca ar afecta peste 4 milioane de oameni din intreaga lume. Contrar unei pareri larg raspandite, aceasta nu ii afecteaza numai pe varstnici. Varsta medie la care apare boala este de 60 de ani, dar una din 20 de persoane incepe sa aiba simptome parkinsoniene inca dinainte de a implini 40 de ani. Boala Parkinson este cauzata de distrugerea sau degenerescenta neuronilor care produc dopamina, substanta responsabila cu capacitatea organismului de a-si controla miscarile normal. Simptomele afectiunii apar cand nivelul de dopamina din creier scade cu circa 20% fata de valorile normale. Boala se manifesta foarte diferit de la un individ la altul. Uneori trec ani buni pana sa se observe o limitare semnificativa a activitatilor zilnice. Simptomele devin din ce in ce mai evidente pe masura ce boala evolueaza. Un semn precoce care poate indica faptul ca o persoana sufera de Parkinson este tremuratul mainilor – un tremur interior, fara vreo manifestare vizibila. In faza precoce a bolii, simptomele se manifesta numai pe o jumatate a corpului, extinzandu-se apoi si la cealalta jumatate. Printre simptomele tipice ale afectiunii se numara: tremuratul mainilor, al bratelor, al picioarelor, al barbiei si fetei; rigiditate musculara si micrografie (scrisul de mana devine mic si inghesuit, ilizibil); lentoare si dificultate in miscari. Pe masura ce boala evolueaza, coordonarea muschilor este din ce in ce mai dificila; instabilitate posturala – tulburari de echilibru si coordonare cauzate de faptul ca se altereaza sau dispar reflexele care ajusteaza pozitia diferitelor segmente ale corpului pentru a mentine echilibrul. Aceste tulburari apar, de regula, in stadiile avansate ale bolii si sunt extrem de periculoase, facand necesara sprijinirea si deplasarea pacientilor cu ajutorul carjelor sau al cadrelor de sustinere. Mai exista insa si simptome fara legatura cu miscarea: tulburari de somn (insomnie sau somnolenta diurna); depresie – din cauza modificarilor chimice survenite la nivelul creierului; dificultati de vorbire: reducerea volumului vocii, dificultati la articularea cuvintelor, raguseala, variatii ale tonalitatii – manifestari determinate de rigiditatea muschilor faciali, disparitia controlului asupra miscarilor si alterarea controlului respiratiei; senzatie de “nod in gat” si dificultati la inghitire, blocajul motor – dificultati in initierea si executarea unor miscari simple, cum ar fi pasirea peste prag, pozitie garbovita, cu capul aplecat si umerii cazuti. Multe dintre aceste manifestari sunt ameliorate prin medicatie.
In ciuda cercetarilor extinse care s-au facut in domeniu si a descoperirii multor tratamente care imbunatatesc mult calitatea vietii unui pacient cu boala Parkinson, inca nu s-a descoperit remediul care sa aduca vindecarea in aceasta boala.
