Pomenirea Preacuviosului Grigore Dialogul, papa al Romei

Acesta a trait in vremea imparatului Iustinian si a fost mai intai monah si egumen al manastirii asa-zisa a Clioscavrei. Apoi, i s-a incredintat scaunul arhieresc. A fost cunoscut pentru dragostea sa fata de saraci. De asemenea, fiind priceput in mestesugul scrisului si cunoscand toata intelepciunea, a lasat Bisericii multe scrieri. Acestea au fost alcatuite nu numai cu ajutorul judecatilor omenesti si cu intelepciunea cuvintelor, ci si cu ajutorul Duhului Sfant, asa cum dupa incetarea lui din viata ne-a facut cunoscut arhidiaconul sau, Petru, care ne-a spus ca ori de cate ori Sfantul Grigore scria, un porumbel alb se apropia de gura lui, ca si cum i-ar fi aratat si l-ar fi indemnat cele ce trebuia sa scrie. Ajungand pana in locurile indepartate ale Apusului, Sfantul Grigore a petrecut invatand si aducand la Hristos neamul saxonilor. El este cel care a hotarat ca sa se savarseasca de catre romani Sfanta Liturghie si in post, alcatuind Liturghia darurilor celor mai inainte sfintite, care se savarseste si in zilele noastre.