Asa cum v-am informat intr-o recenta editie a ziarului nostru, de la sfarsitul anului trecut, Consiliul Judetean Prahova a lansat in dezbatere publica, pe site-ul institutiei, proiectul cu tema „Regionalizarea Romaniei”, seful administratiei judetene -Mircea Cosma – facand parte din echipa care va realiza acest document. Actualitatea acestei dezbateri deriva din faptul ca, in prima parte a acestui an, Romania trebuie sa fundamenteze si sa stabileasca, in mod foarte clar, care ii sunt obiectivele tematice de dezvoltare pentru perioada 2014-2020. Pentru cititorii ziarului nostru, in editia de astazi prezentam care sunt cele mai importante informatii cuprinse in acest proiect, cu mentiunea ca documentul final urmeaza sa fie transmis si Guvernului, in scopul elaborarii unui model viabil de reorganizare administrativ-teritoriala.
Conform prevederilor „Cadrului de referinta pentru democratia regionala” – document aprobat de reprezentantii Consiliului Europei – regiunea constituie un nivel de putere adecvat pentru realizarea subsidiaritatii, considerat ca unul dintre principiile fundamentale ce trebuie respectate. Acest nivel de putere regional trebuie sa aiba institutii de decizie democratic constituite si care sa beneficieze de o larga autonomie in exercitarea competentelor, a cailor si mijloacelor prin care acestea sunt exercitate, dar si de resursele necesare. Urmare a optiunii Romaniei de a deveni tara membra a Uniunii Europene, dupa 1990, Romania a pus bazele procesului de regionalizare prin intermediul „Cartei Verzi a dezvoltarii regionale”, elaborata sub egida delegatiei UE in tara noastra.
In cadrul “Colocviului asupra regionalizarii in Romania” desfasurat in anul 2002 in Prahova, la Sinaia, s-au prezentat traditiile existente in privinta evolutiei administrativ – teritoriale in Romania, subliniindu-se ca, inainte de cel de al Doilea Razboi Mondial, prin impartirea in zece „tinuturi”, si dupa cel de al Doilea Razboi Mondial, in cele 16 regiuni, tara noastra a avut create acele entitati administrative care sa se situeze, cel putin dimensional, la nivelul cerintelor regiunilor europene de astazi. Colocviul a fost organizat de Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania, in parteneriat cu Guvernul Romaniei si Consiliul Judetean Prahova, ca urmare a adoptarii de catre Congresul Puterilor Locale si Regionale din Consiliul Europei, in luna martie a aceluiasi an, a “Raportului privind Democratia Locala si Regionala din Romania”. Solutia aleasa din perspectiva legii privind dezvoltarea regionala in Romania a determinat un model concret de abordare a dezvoltarii regionale, conturand principiile, obiectivele, instrumentele si institutiile necesare promovarii unor politici in acest domeniu. Concret, intre anii 1997 – 1998, unitatile administrativ – teritoriale organizate la nivel judetean s-au asociat in mod voluntar, conturandu-se cele opt regiuni de dezvoltare si tot atatea agentii de dezvoltare regionala. Este vorba despre: 1. Regiunea de dezvoltare Nord – Est – populatie – 3.148.577 de persoane, suprafata – 36.850 de kmp, PIB- 55.669 milioane de lei; 2. Regiunea de dezvoltare Sud – Est – populatie – 2.399.604 de persoane, suprafata – 35.762 kmp, PIB – 56.339,5 milioane de lei; 3. Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia (din care face parte si judetul Prahova) – populatie – 2.998.677 mii de persoane, suprafata 34.453 kmp, PIB – 66.114,8 milioane de lei; 4. Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia – populatie – 1.977.986 de persoane, suprafata – 29.212 kmp, PIB- 41.941,2 milioane de lei; 5. Regiunea de dezvoltare Vest – populatie – 1.730.146 de persoane, suprafata – 32.034 kmp, PIB- 52.983,3 milioane de lei; 6. Regiunea de dezvoltare Nord – Vest – populatie – 2.495.247 de persoane, suprafata – 34.160 kmp, PIB – 59.292,5 milioane de lei; 7. Regiunea de dezvoltare Centru – populatie – 2.251.302 de persoane, suprafata – 34.100 kmp, PIB – 59.120,1 milioane de lei; 8.Regiunea de dezvoltare Bucuresti – Ilfov- populatie – 2.042.226 de persoane, suprafata – 1.821 kmp, PIB – 131.579,2 milioane de lei. Obiectivele strategice ale dezvoltarii regionale in Romania au vizat, printre altele: promovarea mecanismelor economiei de piata in toate regiunile tarii, in vederea imbunatatirii competitivitatii si a realizarii unei cresteri economice permanente; cresterea capacitatilor regiunilor de a-si sustine propriul proces de dezvoltare; reducerea decalajelor de dezvoltare dintre judete, dintre mediul urban si rural, dintre zone centrale si periferice ; prevenirea aparitiei unor zone problema. In ceea ce priveste agentiile de dezvoltare regionala – organisme neguvernamentale, nonprofit, de utilitate publica, avand personalitate juridica – acestea s-au dezvoltat si s-au consolidat pentru a putea face fata scopurilor si atributiilor, identificand zonele defavorizate din cadrul regiunilor si actionand pentru atragerea de surse financiare.
Variante pentru regiuni
Conform documentului lansat in dezbatere publica, au fost identificate mai multe variante de abordare a problemei regionale a Romaniei, acestea fiind urmatoarele: * mentinerea actualei formule a regiunilor de dezvoltare si constituirea, intr-o prima etapa, a unei structuri de conducere executiva la nivel regional, putand exista un consiliu regional ales direct sau indirect din randul consilierilor judeteni desemnati de catre fiecare Consiliu Judetean. In acest caz, s-a apreciat ca 10-12 regiuni de dezvoltare ar corespunde cerintelor europene si ar crea, probabil, si cele mai mici probleme din punct de vedere social si al relatiilor interumane de la nivelul comunitatilor locale; * crearea unor regiuni administrative, pe modelul tinuturilor sau al regiunilor existente in Romania in trecut, varianta fiind pentru 12-16 regiuni; * diminuarea numarului de judete. La actuala populatie a tarii, un numar de 20-22 de judete ar conduce la o medie de peste 1 milion de locuitori intr-o astfel de unitate administrativ-teritoriala, dimensiune in general acceptata la nivel european pentru o regiune. In cazul acestei variante se apreciaza faptul ca impactul asupra colectivitatilor locale ar fi mai redus, pastrandu-se forma de organizare teritoriala traditionala in Romania, respectiv judetul, dar si actualele modalitati de alegere ale autoritatilor judetene, totodata, ar continua sa existe si cele trei niveluri de conducere la nivelul administratiei, respectiv cel central, cel judetean si cel local.
Pentru Prahova, doua versiuni in cazul impartirii administrativ-teritoriale
Ca si in cazul abordarii problemei regionale, au fost lansate versiuni si in cazul impartirii administrativ-teritoriale, acestea fiind urmatoarele: * mentinerea actualelor limite teritoriale, noua unitate administrativ-teritoriala urmand sa fie o insumare a doua-trei judete; * “cuplarea” judetelor in cadrul actualelor regiuni de dezvoltare * echilibrarea judetelor din punct de vedere al teritoriului, cele mai multe din ele avand zone montane, de deal si de campie * diminuarea diferentelor intre judete (ca suprafata si populatie). Subliniindu-se ca „Uniunea Europena nu impune Romaniei un anumit model de organizare administrativ-teritoriala”, in proiectul „Regionalizarea Romaniei” au fost prezentate si variante de impartire administrativ-teritoriala, in cazul judetului Prahova, de exemplu, fiind doua variante. In prima varianta: Prahova si Dambovita (vezi harta foto 1), ceea ce ar insemna o suprafata de 8.770 kmp, 1.237.879 de locuitori si PIB-28.449,2 milioane de lei; in cea de a doua varianta – Prahova, Dambovita si Giurgiu (foto 2): suprafata 12.296 kmp, 1.503.372 de locuitori, PIB – 33.723,4 milioane de lei.
Forme actuale de impartire administrativa in tari europene
Ca dezbaterea publica sa aiba si elemente de comparatie, sunt prezentate si o serie de forme actuale de impartire administrativa in cazul unora dintre tarile din Europa.
Bulgaria: suprafata -111.002 kmp; 7.534 mii de locuitori, 28 judete (oblaste); 6 regiuni
Ungaria: suprafata – 93.029 kmp; 10.000 mii de locuitori, 19 judete (comitate); 7 regiuni
Polonia: suprafata – 312.685 kmp; 38.187 mii de locuitori; 16 voievodate; 16 regiuni
Cehia: suprafata – 78.868 kmp; 10.517 mii de locuitori; 14 judete inclusiv Praga; 14 regiuni
Slovacia: suprafata – 49.034 kmp; 5.430 mii de locuitori; 8 judete; 4 regiuni
Olanda: suprafata – 41.528 kmp; 16.612 mii de locuitori; 12 provincii; 12 regiuni
Spania: suprafata – 505.997 kmp; 46.073 mii de locuitori; 19 regiuni.
N.DUMITRESCU
