Cuvioasa maica Melania a trait pe vremea imparatului Honoriu si era de neam cinstit si stralucit. Sfanta iubea din toata inima pe Domnul si dorea sa traiasca in feciorie. Dar parintii ei au maritat-o, impotriva ei, si a avut doi copii. Murindu-i parintii si copiii, a parasit cetatea si s-a mutat in afara zidurilor acesteia. Acolo traia in schimnicie, vindeca pe bolnavi, primea pe straini, cerceta pe cei din inchisori si pe cei surghiuniti. Apoi a vandut averea ei cea mare. A luat pe ea 120.000 de galbeni si i-a dat la manastiri si la biserici. La inceput manca o data la doua zile, apoi o data la cinci zile, sambata si duminica. Apoi a plecat in Africa, unde a stat sapte ani. Dupa ce a impartit averea ei si acolo, s-a dus in Alexandria. Din Alexandria s-a dus la Ierusalim si a trait intr-o chilie. A strans in jurul ei 90 de fecioare si le tinea pe cheltuiala ei cu tot ce le trebuia. Imbolnavindu-se foarte greu de durere de coaste, a chemat pe Teofil episcopul Elefterupolei. Acesta a impartasit-o cu Sfintele Taine, si-a luat ramas bun de la surorile si indata si-a dat sufletul ei Domnului.
