Pomenirea Sfantului Mucenic Sebastian si Zoe sotia lui si a celor impreuna cu el: Tranchilin, Nicostrat, Claudie, Castor, Tiburtie, Castul, Marcelin si Marcu
Dintre acesti sfinti mucenici, Sebastian a facut parte din senatul roman pe vremea imparatilor Diocletian si Maximian. Era din orasul Milan si a adus pe multi la dreapta credinta. Marcelin si Marcu, frati buni si oameni cu vaza si in privinta neamului si in privinta bogatiei, au stat inchisi in temnita vreme indelungata; au fost supusi la multe feluri de chinuri si era sa li se taie capetele. Tatal lor, elin fiind, si mama lor Maria, erau cat pe-aci sa-i impiedice prin plansetele lor sa sufere pentru Hristos. Si poate ca s-ar fi intamplat aceasta daca Sebastian n-ar fi pasit atunci cu indrazneala, el, cel dintai, si n-ar fi intarit in credinta nu numai pe Marcelin si Marcu, ci si pe tatal lor Tranchilin. Acesta a chemat la dansul pe preafericitul Sebastian si pe preotul Policarp si le-a cerut sa-l vindece de boala de care suferea. Tranchilin a scapat de boala, a crezut in Hristos din tot sufletul, a zdrobit idolii din casa lui si s-a botezat. Fericitul Galu, episcopul, a hirotonit pe cei doi frati, pe Marcelin si Marcu, diaconi, iar pe tatal lor – preot. Pe Sebastian l-a facut aparator al Bisericii. Pornindu-se prigoana impotriva crestinilor, impreuna cu acestia au fost prinsi si Nicostrat, Claudie, Castor, Tiburtie, Castul si Zoe. Au fost chinuiti in felurite chipuri si si-au sfarsit viata.
