Acestia au trait pe vremea imparatului Deciu si a lui Achilin, cel din urma considerat mai-marele Rasaritului. La locul Balsatiei ce se numea Ieron, s-au aflat multe si bogate izvoare de ape fierbinti, care in chip minunat tamaduiau bolile. Mergand la acel loc pentru tamaduirea trupului sau, Achilin, care carmuia Rasaritul, a poruncit sa-i aduca dupa dansul de la Nicomidia pe cativa crestini care erau acolo, legati pentru credinta lor in Hristos. Achilin le-a poruncit acestora sa aduca jertfe idolilor si pentru ca ei au refuzat, el a dat ordin sa-i omoare pe toti cei 370 de crestini. Vazandu-i Sfantul Paramon, fara mila omorati, a strigat cu glas mare, zicand: “Mare paganatate vad, ca necuratul acesta stapanitor injunghie ca pe niste dobitoace atatia drepti”. Achilin, auzind aceasta si aprinzandu-se de manie, indata a poruncit sa-l omoare si pe el. Si astfel s-a savarsit Achilin impreuna cu ceilalti mucenici.
