Parintele care locuieste impreuna cu copilul va fi obligat sa sprijine mentinerea relatiilor personale ale acestuia cu celalalt parinte sau cu rudele, iar deciziile importante, precum supunerea copilului la tratamente medicale complexe, trebuie luate de ambii parinti. Prevederile sunt cuprinse intr-un proiect de lege adoptat, marti, de Guvern, pentru modificarea si completarea Legii privind protectia si promovarea drepturilor copilului.
“Proiectul de lege prevede explicit obligatia parintelui cu care locuieste copilul de a-l sprijini in mentinerea relatiilor personale cu celalalt parinte, cu rudele sau alte persoane alaturi de care acesta s-a bucurat de viata de familie. Un concept nou introdus se refera la decizii privind alegerea felului invataturii sau pregatirii profesionale a copilului, decizii privind tratamentele medicale complexe sau interventii chirurgicale, decizii importante cu privire la copil, care se iau cu acordul ambilor parinti si decizii zilnice sau curente care se iau de catre parintele cu care se afla copilul in momentul respectiv”, a aratat purtatorul de cuvant al Guvernului, Andrei Zaharescu. De asemenea, actul normativ introduce o reglementare speciala cu privire la aspectele practice ale exercitarii in comun a autoritatii parintesti, respectiv legaturile personale ale copilului cu parintele la care nu locuieste, contributia ambilor parinti nu doar la cheltuielile pentru cresterea si educarea copilului, ci si la activitatile pe care le presupun supravegherea si ingrijirea acestuia. Documentul contribuie cu precizari si la cadrul general stabilit de Codul civil, stabilind ca in situatia in care exista posibilitatea ca ambii parinti aflati in litigiu sa foloseasca relatia cu copilul pentru a obtine un avantaj ce decurge din efectele divortului, chiar si atunci cand este incheiat un acord, instanta de judecata se va asigura ca aceasta este in interesul copilului. “Pentru a promova si proteja drepturile copilului, in cazul in care ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori, o dispozitie expresa instituie interdictia parintilor de a renunta la autoritatea parinteasca. Totodata, pentru a asigura mentinerea relatiilor personale ale copilului cu parintii sai sau cu alte persoane cu care copilul a dezvoltat relatii de atasament, prin proiectul de lege sunt introduse masuri asiguratorii si garantii pentru a pune in executare hotararile judecatoresti si, respectiv, inapoierea copilului la locuinta sa, precum si pentru prevenirea deplasarii ilicite a acestuia”, a mai spus Zaharescu. Alte prevederi introduse vizeaza asigurarea dreptului copilului la identitate, respectiv prevederi clare privind procedura inregistrarii nasterii copilului la cele trei categorii: copii parasiti in unitati sanitare care au in structura sectii de nou-nascuti si/sau pediatrie, copii parasiti in alte unitati sanitare si copii gasiti.
“In ceea ce priveste copilul dat in plasament la o familie sau la o persoana, proiectul de lege modifica dispozitiile referitoare la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti fata de copil pe durata plasamentului dispus de catre instanta si stabileste ca autoritatea parinteasca, in aceasta situatie, sa fie exercitata de directorul general/executiv al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului (DGASPC), si nu de catre presedintele Consiliului Judetean, cum era pana in prezent”, a precizat purtatorul de cuvant al Guvernului. Alta noutate introdusa prin proiectul de lege, in cazul copilului care a savarsit acte penale si nu raspunde penal, consta in instituirea obligativitatii participarii parintilor acestuia la sedinte de consiliere. Un copil aflat intr-o astfel de situatie va fi asistat de catre un reprezentant DGASPC in orice etapa a cercetarii penale. Proiectul de lege a extins si perioada de monitorizare a evolutiei dezvoltarii copilului reintegrat in familie, de la 3 la 6 luni.
