După doi ani de zbateri (în lucrările executantului), dar şi de tot felul de dezbateri proiectul cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operaţional Sectorial “Mediu” – denumit printr-o lungă titulatură, aşa cum se întâmplă cu mai toate proiectele europene, “Reabilitare sit poluat istoric – batal depozitare reziduuri petroliere de pe strada Lacul Peştelui”- a fost finalizat. Anunţul a fost făcut într-o conferinţă de presă, desfăşurată recent la Primăria Câmpina. La întâlnire au participat primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Ion Dragomir, reprezentanţi ai firmei executante (un consorţiu format din firma germană Bauer şi cea românească Ecoplast), precum şi ai firmelor care au asigurat asistenţa tehnică pentru implementarea, executarea şi auditul proiectului. Finalizarea a fost una procedurală, căci cea fizică, de pe teren, care a însemnat ecologizarea deplină a batalului, s-a terminat în urmă cu două săptămâni, când s-a realizat şi recepţia lucrărilor. Valoarea proiectului a fost de aproape 10,3 milioane de lei (fără TVA) şi a avut ca perioadă de implementare 18.01.2011 – 18.03.2014. Proiectul a însemnat ecologizarea, conform normelor europene, a unor gropi cu deşeuri petroliere în suprafaţă de aproape 8200 mp. Pentru că vecinătatea compartimentelor de şlam a fost folosită, multă vreme, ca depozit ilegal de deşeuri (plastic, sticlă, demolări de construcţii etc), prima dată s-a început cu înlăturarea acestor deşeuri şi a vegetaţiei uscate din zonă. Apoi, şlamul petrolier din batal (5000 m.c.) a fost excavat şi tratat în instalaţia de desorbţie termică. După demolarea compartimentelor betonate ale batalului, şlamul tratat a fost împrăştiat pe toată suprafaţa sitului şi nivelat. Apoi, pe suprafaţa nivelată a sitului s-a aplicat o membrană geotextilă pentru a separa şlamul tratat şi solul contaminat din batal de solul curat importat. Peste stratul de sol curat, de 35 cm grosime, s-a aplicat un strat de sol vegetal gros de 15 cm, însămânţat cu iarbă. Prin acest proiect, a fost înlăturat complet impactul negativ al batalului asupra mediului înconjurător. Batalul devenit istorie se afla pe strada Lacul Peştelui, dar nu făcea parte din Lacul Peştelui, cum se mai confundă uneori, ci era localizat în apropierea acestei întinderi de apă care, în urmă cu un secol, era foarte curată şi extrem de tentantă pentru pescarii acelor vremuri, căci aici se prindea foarte mult peşte, de unde şi denumirea rămasă din bătrâni, peste veacuri. Astăzi, Lacul Peştelui, nimeni nu ştie exact prin ce fel de scurgeri, a ajuns practic cel mai mare batal al Câmpinei, o întindere de lichid (căci apă nu se poate spune), plin cu reziduuri petroliere, care se desfăşoară pe câteva hectare, până aproape de Doftana şi podul dinspre Telega. Nu e niciun secret pentru nimeni că duzina de batale existente în cartierele Turnătorie şi Slobozia aparţin Rafinăriei “Steaua Română”, unitate care a depozitat, de-a lungul timpului, deşeurile petroliere rezultate din procesul de producţie, provocând o poluare istorică. Curios este cum a ajuns acest batal în domeniul Câmpinei. În primul an postdecembrist, după ce toate societăţile comerciale locale şi-au refăcut şi înregistrat proprietăţile imobiliare conform documentelor din arhive, batalul din dreapta străzii Lacul Peştelui a rămas nerevendicat de nicio întreprindere. Şi ca să nu rămână un pământ al nimănui, a ajuns să facă parte din domeniul oraşului.
Adrian BRAD
