Dan DIMACHE
Omul inceputului de mileniu trei, din pacate, se cladeste si se caleste dupa principii cu totul nelalocul lor, si pentru individ si pentru societate. Nu mai vorbim de cinste, de corectitudine, de munca, de respectarea adevarului, lucruri care propagandistic tot erau amintite in epoca comunismului, dar de care nimeni nu prea mai tinea seama nici pe atunci. Astazi, insa, cel ce ar indrazni sa aminteasca public de aceste lucruri ar risca nu numai sa ajunga de rasul tuturor, dar sa mai fie luat si drept nebun, lunatic ori asa ceva, ce mai, unul bun de dus la ospiciu.
Am vazut tineri care le reproseaza parintilor ca i-au pregatit prost pentru viata, facandu-i sa adopte valorile de care am vorit mai inainte, acum regretand ca nu au fost invatati cum trebuie sa razbeasca cu orice pret, chiar si cu furtul, cu minciuna, cu inselatoria, ori macar sa nu aiba scrupule. Da, asa este. „Invata-ma sa fac bani!”, este rugamintea oricarui tanar cu capul pe umeri (nu-i asa?!) ce vrea sa-si croiasca drum in viata. Din ce in ce mai putini aleg „drumul cu asfalt” si, pe parcurs, se pervertesc destui dintre acestia. Modele de viata sunt diversi tepari – macar de-ar fi de clasa – ce polueaza zi de zi ecranele televizoarelor cu masinile, telefoanele si ceasurile lor suparate, cu pipitele lor siliconate, cu afacerile si birourile lor luxoase, cu mofturile lor.
Mai vrea cineva, in afara fostului presedinte Ion Iliescu, sa fie „sarac si cinstit” ? Poate doar zanatecii, cei ce la final ajung rau si sunt dati drept exemplu negativ de rude: „Vezi, mama, sa nu ajungi ca unchiul Gigel, un parlit de profesor care traieste de pe o zi pe alta! Mai bine aduci masini de furat din Germania.” Dar, pana la urma, este cineva de condamnat ca nu vrea sa-si vada copiii facand foamea si marginalizati de o societate care ea insasi isi cere, in fiecare clipa, tributul in galbeni. Chiar notiunea de patriotism risca sa fie tradusa, in curand, prin marimea contului bancar al fiecaruia. Facem bani ca sa fie Romania cat mai bogata, nu-i asa ? Ridicam, cu standardul fiecaruia, nivelul de trai si mergem spre Europa – cam asta ar putea fi o logica schioapa si deformata, precum vremurile pe care le traim. Este optica vietii in Romania zilei de azi. Un gen de a privi lucrurile si de a face educatie ce isi va face simtite repercusiunile din ce in ce mai mult, mai tarziu.
