Cei trei sfinţi erau preoţi din clerul Bisericii Nicomidiei, rămaşi dintre sfinţii douăzeci de mii care au fost arşi acolo de tiranul Maximian (284-305) în anul 303, fiind ascunşi într-o cămară. Dar fiind prins tânărul Pantoleon (nimeni altul decât Marele Mucenic Pantelimon) şi neştiind să mintă, a spus că preotul Ermolae l-a botezat şi l-a învăţat despre Hristos. Atunci, Maximiam a trimis slujitorii ca să-l găsească pe Ermolae şi să-l aducă la el. Şi găsindu-l împreună cu alţi doi slujitori – Ermip şi Ermocrat – li s-au tăiat capetele. Sf. Parascheva s-a născut într-un sat de pe lângă Roma, în vremea domniei lui Hadrianus (117-138), din părinţi creştini. La 12 ani când a rămas orfană, ea s-a dus la mănăstire, iar apoi, de acolo, a plecat să popovăduiască credinţa în Hristos prin sate şi oraşe păgâne. Ea a fost prinsă de către slujitorii păgâni şi i s-a tăiat capul.
