În cadrul dezbaterii publice cu caracter naţional privind procesul de regionalizare-descentralizare, organizată recent la Ploieşti, s-au avansat noi propuneri în ceea ce priveşte stabilirea regiunii din care să facă parte şi judeţul Prahova.
Cu privire la variantele de lucru pentru zona de sud a ţării, viceprim-ministrul Liviu Dragnea a declarat că este analizată posibilitatea ca Bucureştiul să fie inclus în regiunea Muntenia (n.n. – alături de judeţele care formează acum Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman), în condiţiile în care regiunile cu mai mulţi poli de dezvoltare asigură o dezvoltare mai echilibrată a regiunii decât cele monopolare. „Capitala atrage multe investiţii şi oameni de înaltă calificare din judeţele Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa, de exemplu. Aceste judeţe se depopulează, iar şansa lor de dezvoltare se diminuează. Sunt doar două judeţe care au rezistat acestui «aspirator» puternic care este Capitala: Prahova şi Argeş. Şi, atunci, trebuie să ne gândim serios dacă nu cumva ar fi bine ca Bucureştiul să facă parte integrantă din regiunea Muntenia, în forma sa actuală sau în altă formă. Şi pentru Bucureşti ar fi important să aibă unde să se extindă”, a declarat Liviu Dragnea. Plecând de la aceste declaraţii ale viceprim-ministrului – abilitat de către premier să iniţieze şi să coordoneze procesul de regionalizare – descentralizare – l-am întrebat pe preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, care sunt acum variantele care s-au conturat pentru Prahova. “Sunt trei variante. Prima include Prahova în aceeaşi regiune cu Bucureşti şi Giurgiu – cu administraţia regională în Ploieşti, pentru că Bucureştiul este suficient de aglomerat cu sedii de instituţii; a doua variantă – să se păstreze actuala configuraţie a Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia, din care face parte şi Prahova, a treia variantă fiind aceea ca Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia să i se alăture şi Bucureştiul, însă, în acest ultim caz, s-ar crea un dezechilibru, pentru că această regiune ar da 41% din PIB, iar restul regiunilor ar fi mai sărace. Din punctul meu de vedere, pentru Prahova ar fi mai avantajoasă prima variantă. Însă, în ceea ce priveşte numărul regiunilor şi stabilirea lor, aceasta va fi sarcina Parlamentului. Dar, totul este imprevizibil, pentru că am să vă dau exemplul Poloniei unde, în cadrul Parlamentului din acea ţară, discuţiile iniţiale au pornit pentru 12 regiuni, iar forma finală a fost pentru 16 regiuni.Din punctul meu de vedere, însă, pentru România, varianta cea mai bună ar fi să aibă 12 regiuni. Repet, însă, decizia finală în ceea ce priveşte numărul regiunilor aparţine Parlamentului, pentru că acesta va aproba Legea regionalizării, după ce Constituţia va stipula în textul ei noţiunea de regiune”, ne-a declarat Mircea Cosma.
N.DUMITRESCU
