Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat recent, la Balvanyos, că va iniţia un proiect de lege care să dea posibilitatea autorităţilor locale să adopte şi să-şi poată arbora steaguri proprii alături de însemnele naţionale, deoarece în prezent acest lucru nu este reglementat. ‘’Voi propune Guvernului, ca în foarte scurt timp, să adopte un act normativ care să dea fiecărei comunităţi locale posibilitatea să-şi adopte steaguri proprii care să poată fi arborate pe instituţiile administraţiilor locale şi ale celor din subordinea lor, lângă drapelul naţional. Vreau să adoptăm cât mai repede acest act normativ care să reglementeze un domeniu care, în mod inexplicabil, a rămas nereglementat’’, a spus Liviu Dragnea, la o dezbatere publică pe tema regionalizării, la care au participat peste 200 de persoane, printre care primari, reprezentanţi ai administraţiilor locale, politicieni şi lideri ai societăţii civile din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Acesta a mai adăugat că, în mod evident, există un sentiment de apartenenţă la o comunitate care se exprimă şi prin acest simbol, prin urmare trebuie acceptat şi reglementat. Întrebat dacă şi steagurile comunităţilor etnice, cum ar fi cel secuiesc, vor putea fi arborate pe instituţiile publice, Dragnea a spus că, din acest punct de vedere, Guvernul poate să reglementeze doar problema steagurilor unităţilor administrativ-teritoriale, menţionând că în vederea elaborării proiectului de lege pe care intenţionează să îl înainteze Executivului se va consulta şi cu autorităţile locale. Subiectul a fost adus în discuţie după ce instanţa de judecată a decis că steagul judeţului Covasna, arborat pe instituţiile publice, este ilegal, deoarece în legislaţia românească nu există prevederi legate de acest însemn. Deciziile arborării steagului judeţului, dar şi al municipiului Sfântu Gheorghe au fost atacate în instanţă pe acest motiv de fostul prefect al judeţului, Codrin Munteanu, actual secretar general în Ministerul Apărării Naţionale. ‘’Singurul simbol care poate fi aprobat de autorităţile locale este legat de stemă. Nu există în legislaţia românească steag sau fanion al unităţii administrativ-teritoriale’’, a spus la acea vreme Codrin Munteanu. Luna trecută, Curtea de Apel Braşov a dat o sentinţă irevocabilă, dispunând anularea şi înlăturarea steagului judeţului Covasna din spaţiile publice. Preşedintele Consiliului Judeţean, Tamas Sandor, a aratat că şi alte judeţe şi localităţi au steaguri proprii şi că nu va pune în executare sentinţa, deşi acest lucru atrage după sine amendă civilă, iar ulterior dosar penal.
Prefectura Covasna a cerut şi înlăturarea steagurilor secuieşti arborate pe instituţiile publice, arătând că, potrivit legilor în vigoare, pe faţadele instituţiilor publice trebuie arborat în mod obligatoriu drapelul României, dar alături pot fi arborate steagul Uniunii Europene, precum şi însemnele unităţilor administrativ-teritoriale adoptate legal. Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale. Legea nu interzice minorităţilor naţionale să-şi folosească simbolurile naţionale în spaţiile publice, însă numai cu prilejul manifestărilor specifice acestora, deci nu cu caracter permanent. Drapelele secuieşti au fost arborate de primării la îndemnul preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, liderul organizaţiei UDMR, care a cerut, totodată, şi populaţiei să arboreze steaguri secuieşti la propriile locuinţe.
