Investiţie monumentală, aşa cum câmpinenii nici nu au visat vreodată să aibă, pasajul rutier suspendat peste DN1, de la intrarea în Câmpina este o investiţie unicat nu doar pentru judeţ, ci şi pentru întreaga ţară (proiectantul consideră chiar că soluţia tehnică e unică în Europa). Cu toate acestea cel mai important proiect european accesat de Câmpina pare a fi de-a dreptul blestemat, căci nu trece nici jumătate de an şi aflăm alte lucruri noi şi periculoase care s-au întâmplat în timpul derulării lucrărilor, dar şi după aceea. Încă de la începuturile proiectului european “Modernizare Calea Dacia”, al cărui scop a fost construirea pasajului rutier şi fluidizarea traficului la poarta sudică a municipiului, ghinionul a lovit continuu. Primarul Horia Tiseanu a numit adesea această investiţie ca fiind “proiectul meu de suflet”, şi e de înţeles, de vreme ce edilul a câştigat al treilea mandat de primar graţie inaugurării obiectivului cu două luni înaintea alegerilor locale din iunie 2012. Însă norocul său politic nu a semănat deloc cu bafta investiţiei, licitaţia şi finanţarea construcţiei născând o mulţime de probleme, scandaluri şi acţiuni în justiţie. Proiectul european denumit “Modernizare Calea Dacia” a avut iniţial valoarea de 6.000.000 euro, dar a fost câştigat la licitaţie pentru o sumă mult mai mică de către firma Cast SRL Băneşti, o societate care a promis că va realiza proiectul în patru luni. A urmat, apoi, o lungă serie de necazuri şi întârzieri. După contestaţiile licitaţiei, a căror rezolvare a luat mult timp, fiind tranşată în justiţie, nu s-a putut începe lucrarea din cauza numeroaselor conducte subterane de ţiţei, vechi şi abandonate, descoperite la primele săpături. După descoperirea conductelor care au întârziat considerabil începerea lucrărilor, au urmat corecţiile aplicate de inspectorii Ministerului Dezvoltării în urma unor controale. Pentru că în caietul de sarcini nu fusese clarificată problema iluminatului şi pentru schimbarea soluţiei constructive prin introducerea unor elemente metalice, inspectorii UE au diminuat fondurile europene cu 3,4 milioane de lei. Ghinioanele au continuat cu solicitarea de către firma constructoare Cast a unor plăţi suplimentare pentru lucrări executate în plus, de aproape 10 milioane de lei, solicitarea mărind cu circa 50% valoarea devizului şi fiind făcută, culmea!, după închiderea proiectului şi inaugurarea pasajului. Refuzul de plată al municipalităţii a determinat firma Cast să dea în judecată Primăria. Şi pentru ca seria ghinioanelor să nu se termine aici, recent, am aflat că municipalitatea plăteşte penalităţi la sumele restante datorate Ministerului Dezvoltării pentru corecţiile aplicate. Dezvăluirea a fost făcută, la o întâlnire cu jurnaliştii locali, de viceprimarul Ion Dragomir, care a clarificat şi ce datorii reciproce au Ministerul Dezvoltării şi Primăria Câmpina: “Pentru ultimele două scrisori de rambursare, Ministerul Dezvoltării trebuie să ne dea 10,4 milioane de lei. În realitate, banii sunt mai puţini din cauza celor două corecţii aplicate lucrării: cea de un milion, pentru chestia cu iluminatul pasajului, şi cea de 2,4 milioane, pentru schimbarea proiectului tehnic. Prin urmare, am avea de primit 7 milioane lei. Am crezut că se poate face o compensare pentru a primi cele 7 milioane, dar am aflat că nu se poate face acest lucru, pentru că acele corecţii au fost aplicate pe nişte lucrări deja plătite prin scrisori de rambursare anterioare. Deşi am cerut ministerului această compensare, ni s-a răspuns ferm că ea nu se poate face. Ba mai mult, noi plătim penalităţi pentru această sumă de 3,4 milioane neachitată de noi. Situaţia este gravă şi trebuie rezovată cât mai repede”, le-a spus Dragomir jurnaliştilor. Problema imposibilităţii compensării se complică şi mai mult prin reclamaţia făcută de un anonim, care a semnat-o cu un nume fals şi care s-a declarat salariat al societăţii Cast. Această reclamaţie se află acum la DLAF (Direcţia de Luptă Antifraudă), instituţia corespunzătoare OLAF. Primăria Câmpina nu va primi banii europeni de la Ministerul Dezvoltării până ce DLAF nu va soluţiona plângerea anonimă în sensul de a certifica faptul că, în această investiţie, nu există nicio fraudă.
Adrian BRAD
