Procesomania – boala constatata de catre psihologi ca facand parte din categoria afectiunilor psihice. Daca se dobandeste sau mosteneste, are mai putina relevanta. Cine poate fi etichetat drept procesoman ? Persoana care intelege sa-si faca un scop in viata prin a chema in fata instantei persoane nevinovate. Sau, in cele mai fericite cazuri, din motive puerile: a fost injurat la carciuma de catre tovarasul de pahar, ori se judeca pentru un petec de teren care valoreaza 10 milioane de lei, iar cheltuielile de judecata insumeaza de zece ori mai mult. Procesomania n-o fi ea boala secolului, insa a devenit problema instantelor. Despre reclamatii de-a dreptul hilare, sau cum ar putea fi opriti abonatii la procese, ce masuri legislative s-ar impune pentru stoparea acestora si alte aspecte vizavi de activitatea instantelor, interlocutor ne-a fost presedintele Judecatoriei Ploiesti – Gabriel Tanasescu – in foto.
Un detinut a chemat in judecata o comuna
Condamnatii au si ei drepturile lor, nu ? Printre acestea, si pe acela de a se adresa instantei atunci cand, considera ei, le-au fost incalcate drepturile. Asa se face ca Judecatoria Ploiesti s-a confruntat cu urmatoarea situatie: un detinut a vrut sa cheme in judecata aproape o comuna intreaga din Prahova. „Respectivul luase din cartea de telefon numele si adresele mai multor persoane si s-a gandit sa le dea in judecata. Din fericire, stiam ca acesta uzeaza de astfel de metode, pentru a intimida o comunitate de oameni. Cererea i-a fost respinsa”. (G.Tanasescu)
Gata-gata sa fie citat chiar si… Dumnezeu
In mod normal, orice persoana poate sa introduca o actiune atunci cand i s-a incalcat un drept. Reversul medaliei: exercitarea cu rea-credinta a dreptului, atat pe latura civila, cat si penala. „Exemple de petenti, care au solicitat organelor de urmarire tragerea la raspundere a vecinului deoarece cainele i-a alergat gaina, arata cat de sanatoase sunt. Sau, un alt caz: cineva a vrut sa-l cheme in instanta pe… Dumnezeu. De la bun inceput, este clar ca asfel de actiuni nu pot fi primite. Pe de alta parte insa, marea problema o constituie procesele in care netemeinicia reclamatiei se constata in timpul derularii cercetarii judecatoresti. La primirea cererii, nu se poate constata temeinicia actiunii, decat in cazurile flagrante, enumerate mai sus. In mod firesc, cel care se adreseaza instantei, reclama diverse incalcari ale dreptului sau. In timpul audierii martorilor, reclamantului, partii vatamate (in cauzele penale) si prin procedura publicitatii, oralitatii, condradictorialitatii (specifice cauzelor civile), magistratii pot constata daca exista ceea ce se numeste abuz de drept”. Adica netemeinicia plangerii. De regula, persoanele care fac acest lucru vor sa induca o stare de temere paratului, sa-l puna pe drumuri. Intr-un cuvant sa-i creeze probleme. Cand instanta constata acest din urma lucru, si anume exercitarea cu rea – credinta a drepturilor procesuale, aplica amenda judiciara, care se face venit la buget. Pe de alta parte, paratul chemat nejustificat in proces poate solicita despagubiri pentru cheltuielile suportate cu deplasarea, pierderea zilei de munca s.a.
Si totusi, se recidiveaza in privinta abuzului de drept
Exista vreo reglementare legala prin care celui care comite un abuz (de drept) o data, de doua, de noua ori, sa-i fie interzis dreptul la petitionare ? Ei bine, nu. In mod normal, ar trebui ca o noua actiune in instanta sa poata fi introdusa numai dupa ce s-au platit amenda judiciara si daunele produse presupusului parat. „Problema majora se pune in cazul detinutilor. Pe motive cum ar fi furtul unui pachet de tigari, sau al unei perechi de adidasi, legea le permite sa intenteze actiuni. Se greveaza instantele cu procese, iar in cazul abuzului de drept, ar trebui, cum spuneam, sa fie platita mai intai amenda judiciara. De unde bani insa, cata vreme respectivul este arestat ? Si o ia de la capat”. Pe de alta parte, reglementarile Curtii Europene a Drepturilor Omului proteguiesc dreptul la petitionare si au fost cazuri in care statul roman a trebuit sa platesca pentru ca s-a interzis acest lucru.
PERSPECTIVA SOLUTIONARILOR
In privinta detinutilor
„Speram si noi la o modificare a dispozitiilor procedurale penale, care sa reglementeze solutionarea litigiilor intre detinuti de catre un judecator delegat, responsabil cu executarea pedepselor, pentru a nu mai greva instantele de cauze in detrimentul altor dosare, care trebuie solutionate pentru bunul mers al societatii. Pe de alta parte, sa nu uitam cheltuielile pe care le incumba astfel de procese cu detinuti: transport, asigurarea cazarii, onorariul avocatului si multe altele. Cheltuieli enorme si nejustificate pana la urma”.
In materie civila
Exista un proiect de lege care prevede aparitia „Institutiei mediatorului”. Aceasta presupune o persoana cu pregatire pluridisciplinara, atat in domeniul dreptului, cat si al psihologiei, care ar putea media solutionarea pe cale amiabila a divergentelor aparute atat intre persoanele fizice, cat si cele juridice. „Ar fi ceva de genul: se intalnesc avocatii celor doua parti si cad la o intelegere, lucru care ar face sa nu se mai apeleze la instanta”.
Necesitatea justitiei tampon
Inainte de 1990 functionau asa numitele Comisii de judecata. In unele tari din Uniunea Europeana, cum ar fi Franta, exista astfel de instante. Sunt compuse din personalitati recunoscute in mediul respectiv, care infaptuiesc acest act al justitiei, in cadru legal. ” In ceea ce ne priveste – a mai precizat interlocutorul nostru – poate ca ceea ce noi numim de obicei «crime de mahala» (injuraturi intre vecini, o lovire, un simplu furt etc) ar trebui rezolvate prin intermediul unei «justitii tampon». Un act de dreptate facut la nivelul microclimatului social unde faptele s-au petrecut. Filtrarea unor astfel de cauze ar diminua serios numarul proceselor la nivel de instanta, aceasta avand posibilitatea de a solutiona cauzele serioase”.
* * *
Asadar, unul cheama in judecata o comuna intreaga. Altul, pe Dumnezeu. Condamnatii vor sa schimbe „decorul” si ajung in fata completului de judecata. Timp pierdut, bani cheltuiti, cauze de competenta instantelor, a caror solutionare treneaza fiindca exista persoane care isi fac drept scop in viata plimbatul prin sala de judecata. Procesomania – boala care afecteaza activitatea instantelor si dauneaza societatii. Ce-i drept, mai putin decat tutunul…
Valentin IONESCU
