Violeta Stoica
• Cornel Costea are drept de apel la decizia luată de magistraţii din Capitală
Judecătorii de la Secţia I Penală a Curţii de Apel Bucureşti au dat sentinţa la instanţa de fond în dosarul în care Cornel Costea, fostul şef al Direcţiei de Operaţiuni Vamale Prahova, a fost trimis în judecată de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru luare de mită şi alte infracţiuni de corupţie.
Potrivit sentinţei penale nr.236 din 26 mai 2014, fostul director executiv al Vămii Ploieşti a scăpat, cel puţin până la o decizie definitivă, de executarea pedepsei cumulate la trei ani de închisoare, pentru că aceasta a fost suspendată sub supraveghere pentru o perioadă de încercare de şase ani.
Conform hotărârii judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a uneia dintre faptele penale, şi, totodată, inculpatul Cornel Ion Costea a fost condamnat la pedeapsa de trei ani de închisoare, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată. De asemenea, i-a mai fost aplicată inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii ocupării funcţiei de director vamal pentru o perioadă de 5 ani.
Pe de altă parte, pentru comiterea infracţiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată, Costea a mai primit o condamnare de un an de închisoare, dar a şi fost achitat pentru infracţiunea de conflict de interese. Prin contopirea celor două pedepse la închisoare, a rezultat o pedeapsă de trei ani de închisoare, a căror executare, însă, a fost suspendată sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 6 ani.
Astfel că, timp de şase ani, fostul şef al Vămii Ploieşti este obligat să se supună măsurilor de supraveghere impuse de către magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti: să se prezinte, în ultima săptămână din ultima lună a fiecărui trimestru, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
De asemenea, judecătorii au luat şi măsura confiscării speciale de la inculpat a sumei de 90.000 de lei, care fusese primită sub formă de mită şi a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra unui imobil din Bucureşti, până la concurenţa sumei de 90.000 de lei. Instanţa a mai dispus şi restituirea către martorul-denunţător Yuksek Abbas a sumei de 10.000 de lei, pusă la dispoziţie de acesta pentru realizarea flagrantului.
Magistraţii au luat măsuri şi în privinţa unor documente vamale eliberate, în anul 2010, către două firme, dispunând anularea acestora.
Cornel Costea a mai fost obligat, de asemenea, şi să achite suma de 8.000 de lei drept cheltuieli judiciare către stat.
Atât Direcţia Naţională Anticorupţie, cât şi inculpatul condamnat în acest dosar la instanţa de fond au drept la apel, care va fi înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
• Trei ani de proces
Fostul şef al Vămii Ploieşti a fost trimis în judecată pentru infracţiuni de corupţie, în vara anului 2011, prin rechizitoriul din data de 8 iunie 2011, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Națională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie dispunând trimiterea în judecată a lui Cornel Costea, reţinut la data de 24 februarie 2011 şi arestat preventiv începând cu data de 25 februarie 2011, sub acuzaţia săvârşirii infracţiunilor concurente de luare de mită, în formă continuată, instigare la fals intelectual, în formă continuată şi conflict de interese.
Prin acelaşi rechizitoriu, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de trei persoane, printre care se afla şi denunţătorul Yuksek Abbas (martor în proces), cu privire la infracţiunea de dare de mită.
La data trimiterii în judecată a lui Cornel Costea, reprezentanţii DNA arătau că „inculpatul Costea Cornel Ion, în calitate de director executiv al Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale Prahova, aflându-se în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pretins diferite sume de bani de la un denunţător, reprezentant al mai multor firme care desfăşurau activităţi de import-export din Turcia, primind de la acesta suma totală de aproximativ 40.000-50.000 de euro. Banii au fost primiţi cu titlu de mită pentru ca lucrătorii din Vama Ploieşti să nu efectueze controlul fizic al mărfurilor denunţătorului şi pentru a elibera documentele vamale de import, indiferent dacă aceste documente erau sau nu corect întocmite sau dacă mărfurile corespundeau din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Ca urmare, Costea Cornel Ion i-a cerut unui subordonat să menţioneze în fals, în documentele vamale, că a fost efectuat controlul fizic al mărfurilor şi că marfa corespunde cu cele consemnate în documente. De asemenea, i-a mai cerut unui inspector vamal din subordinea sa să accepte, în mod nelegal, preţurile minimale menţionate de importatori în documentele vamale, fără să solicite documente din care să rezulte preţurile exportatorilor, astfel că obligaţiile vamale ale importatorilor erau diminuate”.
