Nicoleta Dumitrescu
După o lună de zile în care liderii partidelor, de mână cu cei care sunt trecuţi pe listă în calitate de candidaţi la alegerile europarlamentare, au străbătut ţara, în lung şi-n lat, în scop electoral, azi se aşterne liniştea. Ca şi în alţi ani, a fost o campanie a promisiunilor, cu toţii având acelaşi scop: înduplecarea electoratului să dea votul doar lor. Care lor, se va vedea după 25 mai, după ce se vor număra buletinele de vot ştampilate.
Ca şi în alţi ani electorali, pentru a atrage atenţia votanţilor, şi acum, partidele au recurs la aceeaşi strategie: tipărit afişe electorale, împărţit baloane şi fluturaşi electorali inclusiv ţâncilor aflaţi la joacă în parc, spectacole cu rapsozi populari ori trupe în vogă.
Cât priveşte candidaţii, au fost plimbaţi prin ţară mai abitir ca sfintele moaşte! Nu chiar toţi, pentru că, se ştie, doar primii de pe listă pot prinde, teoretic, un mandat de cinci ani pentru un fotoliu din Parlamentul Europei.
În comparaţie cu alţi ani, însă, acum au lipsit „sacoşele electorale”, practica sensibilizării electoratului, inclusiv prin ciocănit pe la uşi sau pe la porţi, nemaifiind însoţită şi de „atenţii” sub formă de alimente sau obiecte. În schimb, cum năravul din fire n-are lecuire, nici acum unii dintre politicieni nu s-au abţinut să nu‑şi atace adversarii, de cele mai multe ori acesta fiind principalul subiect al discursurilor în cadrul adunărilor publice. Prin urmare, dacă au mai existat frânturi de programe pe care candidaţii promiteau că le vor aplica dacă vor fi votaţi, ele s-au pierdut sub ploaia de acuze pe care unii lideri le aruncau asupra celor pe care îi considerau duşmani politici. Ba, de departe, în acest ultim caz, cei mai înverşunaţi s-au dovedit a fi cei care deja sunt cu gândul la Cotroceni, dată fiind postura lor de candidaţi oficiali la prezidenţiale. În aceste condiţii, n-ar fi exclusă dezamăgirea votanţilor care, căutând, duminică, numele unor politicieni pe buletinul de vot, să nu le găsească, în ciuda faptului că i-au auzit cu urechile lor, prin pieţe, atunci când strigau ceva de genul „Dacă mă votaţi, o să vă fie bine!” Un exemplu în acest caz este al senzaţionalului Diaconescu, care, aflat în circuit electoral prin ţară, inclusiv pe meleaguri prahovene, nu l-a durut deloc gura să promită câte-n lună şi în stele. Închipuindu-se un fel de „papă” al acelora care încă mai cred în partidul pe care l-a înfiinţat, îmbarcat într-un „DD-mobil”, Dan Diaconescu n-a făcut altceva decât să demonstreze faptul că, în politica românească, unora încă le lipseşte maturitatea, crezând că dacă promit lapte şi miere, gata, vine şi votul! Ei bine, poate doar lor, politicienilor imaturi, să le treacă prin cap că mai pot păcăli electoratul cu vorbe goale. Iar asta se va vedea, cu siguranţă, mâine, la vot.
