prof. dr. Al. I. Bădulescu
În urmă cu două zile, apreciatul om de ştiinţă, cultură şi artă – acad. Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual din cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării, Academia Română, Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea şi Craiova, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene, prof. univ. dr. la Universitatea de Arte din Bucureşti, împlineşte frumoasa vârstă de 75 de ani. A văzut lumina zilei la 22 mai 1939, într-o familie de intelectuali (tatăl avocat) din Bucureşti. După ce a absolvit, cu brio, şcoala primară, învăţământul secundar – Şcoala pedagogică şi Liceul “Dimitrie Cantemir” din Capitală (1949 – 1955) şi Cursurile Facultăţii de Istorie de la Universitatea Bucureşti (cu unele întreruperi în anii ‘59 – ‘61 din „motive” politice), timp de peste o jumătate de veac, acesta s-a dedicat, cu o capacitate extraordinară de muncă, dăruire şi responsabilitate socială, cercetării ştiinţifice a fenomenului istoric românesc, cu deosebire a istoriei artei, istoriei civilizaţiei din perioada Evului Mediu şi începutului epocii moderne. În luna decembrie 1972, a promovat examenul de doctor în ştiinţe istorice, cu teza „Elemente culturale bizantine, balcanice şi occidentale la începuturile culturii medievale româneşti din sec. X- XIV“. Rezultatele incontestabile ale activităţii sale ştiinţifice au fost prezentate în peste 700 de studii şi articole publicate în prestigioase reviste din ţară şi străinătate, precum şi în documentate rapoarte susţinute la numeroase congrese naţionale, internaţionale şi mondiale de Istoria Artei şi de Studii Sud-Est Europene, Bizantinologie etc., ce au avut loc în mari centre culturale ale lumii: Bucureşti, Ankara, Sofia, Budapesta, Paris, Atena, Moscova, Viena, Madrid, Toronto etc., precum şi la diverse conferinţe şi întâlniri internaţionale în domeniul audiovizualului, organizate în Franţa, Norvegia. China, Japonia, SUA, Austria, Olanda, Coreea de Sud etc. În acest sens stau mărturie şi cele peste 20 de volume, printre care: Mănăstirea Dragomirna (1965), Mănăstirea Bistriţa (1966), Biserica Stavropoleos (1967), Bizanţul, Balcanii şi Occidentul la începuturile culturii medievale româneşti (sec. X-XIV) – 1974), Un mileniu de artă la Gurile Dunării (400 – 1400) 1976, Itinerarii Medievale 1979, Piatra celor trei prelaţi (1979), Apel la Istorie (1980), Civilizaţia Românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550 – 1800) – 2 vol. 1992, Drumuri spre ieri (1992), 900 zile de manipulare (1994), Pictură murală moldovenească din sec. XV şi XVI (1995), Românii şi Balcanii (civilizaţia sud-est eruropeană), Puţină istorie etc. care au văzut lumina tiparului la importante edituri. Semnificative sunt, pentru cultura română şi europeană, “o serie de descoperiri, în care elemente importante şi teze ştiinţifice au fost preluate de literature universală de profil (Coridoarele culturale, Începuturile artei Sud-Est Europene în Evul Mediu etc.). În paralel cu excepţionala sa activitate de cercetare ştiinţifică în cadrul Institutului de Istorie a Artei al României – la cârma căruia s-a aflat în calitate de director ştiinţific – distinsul om de ştiinţă Răzvan Theodorescu s-a dedicat şi nobilei activităţi didactice, începând din 1972, în calitate de conferenţiar şi apoi prof univ. dr. de la Institutul de Arte „Nicolae Grigorescu” şi Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (unde este, din anul 1990, şi conducător de doctorat). Cursurile sale de Istoria Civilizaţiei Europene, Istoria Artei Vechi Româneşti, Tipologia Artei în răsăritul creştin etc. s-au bucurat de o largă audienţă din partea tineretului universitar, dar şi a publicului care a avut prilejul de a lua parte la prelegerile pe care le-a susţinut. În ultimele două decenii, prof. univ. dr. Răzvan Theodorescu a îndeplinit o seamă de funcţii de conducere – în sfera culturii şi audiovizualului: preşedinte – director general al Societăţii Române de Radioteleviziune, membru al CNA, secretar general al Asociaţiei de Studii Sud – Est Europene, membru al Academiei pentru Studiul Istoriei Culturii şi al Religiilor, rector al Universităţii Media, senator, ministru al Culturii şi Cultelor (2000 – 2004) ş.a. Pentru îndelungata şi excepţionala sa activitate ştiinţifică şi didactică, în anul 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, membru titular în anul 2000, iar o seamă de instituţii academice similare din Albania, Macedonia, Atena, New York etc. l-au ales membru străin. În acest context, acad. Răzvan Theodorescu este membru al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere. În acelaşi timp, statul român i-a acordat importante ordine, iar Universitatea din Viena l-a distins cu excepţionalul Premiu Herder. Lucrând o viaţă în domeniul culturii şi artei în judeţul Prahova, am colaborat efectiv cu renumitul om de ştiinţă şi cultură, la numeroase manifestări ştiinţifice şi culturale: Cursurile Universităţii Populare de Vară “Nicolae Iorga” (Vălenii de Munte) – începând din 1968, Zilele Culturii „Tezaur Prahovean” (1970 – 1996), Cursurile Internaţionale de Istorie, Limbă şi Literatură Română (Sinaia, 1968 – 1996), Sesiuni naţionale de comunicări şi referate etc. De ziua aniversării zilei sale de naştere, în numele Muzeului Memorial şi al Cenaclului Muzical “Paul Constantinescu” din Ploieşti, îi adresăm calde felicitări, împreună cu urări de multă şi deplină sănătate, mari împliniri în nobila sa activitate menită a pune în valoare bogatele tradiţii ale istoriei, civilizaţiei, culturii şi artei româneşti, cu care ţara noastră se poate mândri pe plan european şi mondial.
