Dumitru Constantin
În ianuarie 2001, în România existau 4.413.500 de salariaţi cu contract individual de muncă, pentru ca în momentul de faţă numărul acestora să fie mai mic cu 50.400 de persoane, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Cu siguranţă, situaţia ar fi fost cu totul alta, în prezent, dacă nu ne-am fi confruntat cu atâţia angajaţi la negru, cifră care, în opinia ministrului Muncii, Rovana Plumb, depăşeşte 600.000 de persoane! În ceea ce priveşte Prahova, la sfârşitul lunii ianuarie 2014, în societăţile comerciale şi instituţiile publice din judeţul nostru lucrau, cu acte în regulă, 167.673 de persoane.
Revenind la perioada menţionată, cel mai bun an a fost 2008, când, în 8 dintre cele 12 luni, numărul salariaţilor a fost de peste 4,8 milioane de persoane, septembrie fiind luna de vârf cu 4.834.600 de angajaţi. De fapt, această cifră nu avea să mai fie atinsă niciodată în cei 13 ani luaţi în calcul de studiul INS.
La polul opus se situează anul 2011, când numărul salariaţilor nu a depăşit în nicio lună cifra de 4,2 milioane de persoane, cea mai vitregită lună fiind ianuarie – cu 4.095.200 de angajaţi. Explicaţia acestei discrepanţe este simplă: în 2008, România a cunoscut un adevărat boom economic, după care a venit, intempestiv, criza care a afectat majoritatea ţărilor lumii, iar 2011 a fost, în cazul ţării noastre, anul în care economia a înregistrat cea mai mare contracţie, în principal din cauza nepriceperii guvernanţilor de atunci.
Un alt capitol, la fel de interesant, al studiului INS vizează evoluţia câştigului salarial mediu nominal net pe economie, în perioada 2001 – 2014. Rezultă de aici că în ianuarie 2011 acest câştig era în valoare de 2.738.029 lei vechi, pentru ca în ianuarie 2014 să ajungă la valoarea de 1.625 de lei noi (RON). Cu alte cuvinte, în ultimii 13 ani, câştigul salarial mediu nominal net pe economie a crescut de aproape şase ori. Datele INS nu ne spun însă şi de câte ori au crescut, în tot acest interval de timp, preţurile sau inflaţia!
