Ana M.
Datele statistice care reflectă calitatea vieţii în judeţ nu sunt prea încurajatoare: populaţia a îmbătrânit, bolile aparatului circulator fac ravagii, iar speranţa medie de viaţă nu este foarte mare, depăşind cu puţin 70 de ani. Potrivit datelor de la ultimul recensământ – cel din 2011 – în judeţ locuiesc 762.886 de persoane, numărul prahovenilor fiind în scădere faţă de cel înregistrat la recensământul din anul 2002 ( 829.945 ). De multă vreme, judeţul se confruntă cu un declin demografic – situaţie ce a persistat şi în primele două luni ale acestui an -, iar pe de altă parte, de-a lungul anilor, foarte mulţi prahoveni au plecat în străinătate.
În consecinţă, populaţia sub 35 de ani a cunoscut o scădere drastică: 301.679 de tineri erau înregistraţi la ultimul recensământ, faţă de 407.801 în anul 2002, în schimb numărul persoanelor cu vârste de peste 65 de ani este în creştere ( în 2011 erau înregistrate 133.404 prahoveni ale căror vârste fac parte din această categorie, faţă de 122.460 în anul 2002).
Potrivit datelor ultimului recensământ, durata medie a vieţii prahovenilor este de 74,21 ani. Bărbaţii trăiesc mai puţin: în medie 70, 40 de ani, iar femeile – 78, 11 ani. În mediul rural, unde populaţia este mai săracă şi unde accesul la serviciile medicale este mai dificil, speranţa medie de viaţă este mai mică decât cea din mediul urban: 69,53 de ani pentru bărbaţi şi 77,49 de ani pentru femei. La nivelul judeţului, calitatea vieţii s-a îmbunătăţit faţă de cea din anul 2002, dar nu în mod spectaculos, ţinând cont că atunci prahovenii trăiau în medie 71, 56 de ani ( 67,94 de ani bărbaţii şi 75,27 de ani femeile). Tot în 2011, la nivelul ţării, speranţa medie de viaţă era de 74,5 ani, aceasta fiind printre cele mai mici din Europa!
De foarte mulţi ani, bolile aparatului circulator fac ravagii în rândul populaţiei Prahovei, fiind prima cauză de mortalitate la nivelul judeţului. În anul 2002, 6.505 dintre cei 10.446 de prahoveni decedaţi erau răpuşi de aceste afecţiuni, iar în 2011 se întâmpla la fel cu 5.979 dintre cei 9.784 de decedaţi. În primele două luni ale lui 2014, aceste boli au provocat 60, 8 % dintre cele 1.747 de decese. Tumorile se situează pe locul a doilea în topul cauzelor care duc la decesul locuitorilor judeţului.
