Prof. Eugen Stănescu – cercetător ştiinţific principal
Clădirea Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” este inclusă într-un amplu proces de reconstrucţie prin derularea unui vast proiect de restaurare şi consolidare, în perioada august 2013 – august 2015. Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” – unic în reţeaua muzeelor din ţară – ilustrează prin colecţiile sale evoluţia mijloacelor de măsurare a timpului, de la primele indicatoare rudimentare până la ceasornicele moderne, opere ale unor adevăraţi maeştri. Activitatea Muzeului Ceasului continuă în sala „Auditorium” a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, din Ploieşti, str. Toma Caragiu nr. 10, unde s-a reorganizat expoziţia sa permanentă. Noua expoziţie prezintă evoluţia orologeriei de la primele instrumente de măsurat timpul, până la ceasuri de mare complexitate, putând fi admirat un patrimoniu foarte divers, ce relevă un repertoriu decorativ de la Renaştere până la stilurile artistice moderne.
În expoziţie se regăsesc ceasurile unor personalităţi ale istoriei şi culturii naţionale: Al. Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Carol I, Mihai I, Al. Averescu, Nicolae Titulescu, George Coşbuc, Vasile Alecsandri etc.
Un număr extrem de mic de oameni ştiu că şi edificiul în care a funcţionat şi va funcţiona după august 2015 acest valoros patrimoniu are o istorie cu adevărat bogată, fiind „martorul şi gazda” unor importante evenimente.
Casa a fost construită în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, în stil neogotic, pentru omul politic, juristul Luca Elefterescu, şeful organizaţiei judeţene a Partidului Conservator, ajuns deputat de Prahova în anul 1914. Prin funcţia de prefect pe care a deţinut-o de mai multe ori – timp de aproape 10 ani – sprijină iniţiativa lui Take Ionescu de a construi sediul Liceului „Sf. Petru şi Pavel”, de pe Bulevard (1895). În acelaşi timp, susţine iniţiativa lui Gh. Gr Cantacuzino de a finanţa renovarea şi dezvoltarea spitalului Boldescu (1893), sprijinind construirea edificiului Palatului de Justiţie, precum şi realizarea căii ferate Ploieşti – Vălenii de Munte (1908), numele său fiind legat de numeroase evenimente economice şi culturale din viaţa judeţului Prahova. Nu pot fi trecute sub tăcere nici contribuţiile sale la viaţa mondenă a oraşului, ce au debutat din 1895 în eleganta sa locuinţă, prin aşa-numitele „jours fixes” care au continuat decenii la rând. Şi tot în acest edificiu, în decembrie 1903, a fost organizat primul revelion ploieştean, angajând pentru prima dată chiar şi o orchestră, după model occidental (obiceiul a pornit din Franţa, iar Luca Elefterescu voiajase foarte mult şi, ca atare, va aduce acest obicei şi pe meleagurile prahovene).
Dacă, în această primă perioadă, edificiul este implicat în o serie de manifestări locale, după moartea proprietarului, clădirea a fost cumpărată de Thomas Masterson, imediat după primul război aceasta devenind locul unor întâlniri mondene şi mai mult de afaceri, „istoriile locale” fiind depăşite prin implicarea proprietarului în evenimentele ce vor urma, unele cu adevărat de amploare.
Thomas Masterson a fost, înainte de război, reprezentant al Societăţii petroliere britanice „Phoebus” şi directorul general al Societăţii petroliere române „Unirea”. După declanşarea războiului hitlerist împotriva Poloniei şi după declaraţia de război a Angliei şi a Franţei contra
Germaniei, lui Thomas Masterson, ofiţer superior al forţelor armate britanice, i s-au încredinţat, din partea guvernului şi a înaltului comandament britanic, misiuni de mare importanţă şi responsabilitate.
Situaţia s-a schimbat însă în 1939, din cauza izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. Thomas Masterson era, totuşi, ofiţer al Armatei Regale Britanice şi astfel a început să pună la cale acţiuni de sabotaj împotriva aprovizionării Germaniei Naziste cu petrol românesc. Întâlnirile conspirative aveau loc în eleganta sa casă, de la intersecţia străzilor Ghiță Ionescu şi Radu Stanian.
