Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a finalizat, recent, hărţile de hazard şi risc la inundaţii, obligaţie impusă conform normelor europene, în aceste documente regăsindu-se, printre altele, şi informaţii generale privind inundaţiile istorice înregistrate în ţară, inclusiv în Prahova.
Ca stat membru al UE, până în luna martie 2014, România a avut obligaţia elaborării hărţilor de hazard şi risc la inundaţii, până în 2016 urmând să se realizeze şi planurile de management al riscului la inundaţii. Hărţile de hazard indică zonele potenţial inundabile din ţară, inclusiv din Prahova, pe baza lor putându-se calcula viteza şi adâncimea cu care poate veni o viitură pe o anumită zonă, reprezenanţii ANAR menţionând că peste acestea trebuie suprapuse şi hărţile de risc, care cuprind obiectivele socio-economice din zonele inundabile, pentru determinarea potenţialelor pagube. Pentru elaborarea hărţilor de risc şi hazard, la nivel naţional au fost scanate 1.549 de râuri, totalizând aproximativ 33.478 km de cursuri de apă. Elaborarea documentelor a început în anul 2006 după ce, în 2005, România a fost afectată masiv de inundaţii, situaţie cu care s-a confruntat şi judeţul Prahova. Finalizarea hărţilor a durat atât de mult timp din cauza lipsei fondurilor, care au dus la sistarea conceperii lor, abia acum doi ani fiind reluat lucrul, după ce au fost accesate fonduri europene special pentru acest proiect. Conform Legii Apelor, hărţile de risc ar fi trebuit realizate de către consiliile judeţene, dar anul trecut a fost adoptată o hotărâre de Guvern prin care s-a decis ca şi aceste documente să fie întocmite tot de către ANAR. Hărţile de hazard şi risc la inundaţii urmează să fie transmise şi Consiliului Judeţean Prahova şi le vor fi de folos autorităţilor locale care vor decide, în cunoştinţă de cauză, cum să dezvolte anumite zone şi ce măsuri de prevenţie să se ia, documentele putând fi consultate, totodată, şi de către societăţile de asigurare. De asemenea, harţile vor fi folosite şi în reactualizarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor. Conform unora dintre informaţiile care au fost date publicităţii, în aceste documente sunt incluse şi informaţii generale privind inundaţiile istorice. Astfel, în cazul judeţului Prahova (vezi harta care reprezintă situaţia în cazul Administraţiei Bazinale Buzău-Ialomiţa din care face parte şi Sistemul de gospodărire a apelor din judeţul nostru) este evidenţiat râul Prahova, care în avalul oraşului Comarnic, în anul 2005 , a produs masive inundaţii. De asemenea, pe lista apelor care au generat probleme în cazul precipitaţiilor abundente mai sunt trecute şi alte râuri – Teleajen, Vărbilău şi Telega, care, tot în anul 2005, au produs inundaţii în localităţile Teişani, Ştefeşti, Scorţeni. Reamintim, că în anii 2005 şi 2006 Prahova s-a confruntat cu valuri de inundaţii, fiind afectate locuinţele – aproximativ 600 de case- şi drumurile din peste 60 de localităţi. Guvernul a alocat atunci bani pentru materiale de construcţii, oamenii reparându-şi sau ridicându-şi casele în regie proprie sau cu meseriaşi tocmiţi de ei. În ultimii ani, însă, de la nivel naţional, precum şi de la administraţia judeţeană, au fost alocate fonduri pentru regularizarea albiilor unor râuri, dar şi pentru consolidarea unor drumuri. Nu în ultimul rând, trebuie precizat faptul că, la finalul anului trecut, la Consiliul Judeţean Prahova a avut loc analiza documentaţiilor aferente etapei I a proiectului ce vizează elaborarea hărţilor de risc natural şi a planurilor de risc detaliate pentru alunecări de teren pentru localităţile Ariceştii Zeletin, Cărbuneşti, Chiojdeanca, Drajna, Izvoarele, Poseşti, Salcia, Sângeru, Surani, Şoimari, Teişani, Vâlcăneşti, documente similare fiind în lucru şi pentru Sinaia, Slănic, Aluniş, Cornu, Bertea, Cosminele, Secăria, Şotrile, Ştefeşti, Telega, Brebu, Breaza.
N.DUMITRESCU
