România ar putea absorbi în acest an fonduri europene în valoare de 6 miliarde euro, mai mult decât în toţi anii precedenţi la un loc, şi să ajungă la o rată de absorbţie de circa 60%, respectiv 80% în 2015, a apreciat Marius Radu, coordonator Fonduri UE în cadrul Uni Credit Ţiriac Bank, într-o conferinţă de profil. “Aşteptăm ca în 2014 rata de contractare să depăşească chiar 100%. După cum ştiţi putem să depăşim 100% rată de contractare, şi pornind de la 27% anul trecut, 2014 să fie anul în care România să absoarbă mai multe fonduri decât a absorbit în toţi ceilalţi ani. Ne aşteptăm să absoarbă în jur de şase miliarde de euro, deja am văzut nişte intrări de fonduri la începutul anului de peste un miliard de euro”, a declarat Radu. El a arătat că există o diferenţă foarte mare între contractare şi absorbţie. Dacă contractarea a crescut foarte repede şi a ajuns în 2011-2012 la 65%, respectiv 77%, rata de absorbţie a pornit mai greu, cu 5,6%, respectiv 11,5%. Reprezentantul UniCredit se aşteaptă ca spre finalul perioadei, în 2014-2015, să se ajungă la circa 60%, respectiv 80% rată de absorbţie şi aproape de 100% rată de contractare.
Rata de contractare la nivel naţional a fost, în perioada 2007-2013, de 87%, ca medie ponderată, iar rata de absorbţie externă s-a situat la 45,2%.
În cadrul aceleiaşi manifestări s-a atras atenţia că mecanismul de atragere şi absorbţie a fondurilor europene a funcţionat dificil în primul interval de programare din cauză că românii sunt creativi, dar nu sunt obişnuiţi să lucreze după reguli. Stau astfel mărturie rezultatele unui studiu efectuat în trei ţări europene, potrivit căruia în Germania două persoane din zece consideră că ar avea potenţial de şef/lider/manager, în timp ce în România şapte persoane din zece cred acest lucru. “Concluzia este una interesantă, avem probleme să jucăm după reguli, pentru că altfel mulţi dintre noi suntem creativi, atât beneficiari, cât şi autorităţi. Este una dintre explicaţiile pentru care mecanismul a mers dificil în primul interval de programare. Noi nu suntem în Germania, unde se lucrează după reguli. Fiind dificil să lucrăm după reguli, devine complicat când regulile devin obligatorii, adică cele ale Uniunii Europene”, s-a apreciat în plenul manifestării.
