Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică propunerea de Strategie Naţională privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi 2014-2020, document care prevede opt direcţii strategice de acţiune: accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea forţei de muncă, educaţie şi formare, protecţie socială, sănătate şi acţiune externă. De altfel, multe dintre direcţiile strategice sunt obligaţii mai vechi pe care instituţiile statului ar fi trebuit să le implementeze de zece ani, de la apariţia în 2004 a Legii 448 privind protecţia persoanelor cu handicap, iar acum multe dintre obligaţiile respective au fost reluate şi cuprinse în strategia naţională pentru perioada 2014 -2020. Pe această temă, reprezentanţii Asociaţiei de Sprijin a Copiilor Handicapaţi Fizic – România (ASCHF- R) – filiala Prahova ne-au precizat că există o serie întreagă de nevoi, dificultăţi care nu au fost depăşite până acum în acest domeniu, cele mai multe fiind legate de finanţare. De altfel, de-a lungul timpului toate problemele au fost semnalate prin nenumărate petiţii înaintate atât către autorităţile locale, cât şi către cele centrale, din nefericire, pentru multe dintre probleme situaţia rămânând neschimbată. ,,Chiar de curând am realizat un raport complet al problemelor cu care membrii asociaţiei s-au confruntat în ultimii ani. Şi este vorba despre probleme de educaţie, asistenţă medicală, integrarea profesională, servicii sociale pentru copii şi tineri cu handicap neuro-motor, finanţare, informare. Nu sunt respectate nici măcar o serie de aspecte care nu ar necesita investiţii majore. Şi aici mă refer la accesibilizarea clădirilor, a trotuarelor, a mijloacelor de transport în comun care în unele zone lasă încă de dorit – aşa sunt, de pildă, muzeele care în marea majoritate nu au rampe de acces, unele sedii de primării din zona rurală, precum şi tramvaiele, trenurile care nu au rampe de acces destinate persoanelor cu dizabilităţi. Practic, în oraş nu există decât un singur autobuz accesibil, dar la care şoferul nu coboară rampa… În alte cazuri, rampele de acces există însă sunt foarte abrupte, deci nefuncţionale. De asemenea, în Ploieşti nu se respectă nici măcar locurile de parcare marcate în acest sens, mai ales în zona Halelor Centrale, unde fluxul de persoane este mai mare. Pur şi simplu, parcările sunt ocupate de către alte maşini ai căror proprietari nu au niciun fel de dizabilităţi’’, ne-a precizat Oana Dumitraşcu, directorul executiv al asociaţiei. Potrivit raportului în ceea ce priveşte educaţia membrilor ASCHF-R din judeţ, în ultimii zece ani, 38% dintre tinerii de 19 ani şi peste această vârstă nu au urmat încă nicio formă de şcolarizare, iar dintre copiii între 7 şi 18 ani doar 23% sunt neşcolarizaţi, probleme înregistrându-se mai ales în mediul rural. ,,Tot la acest capitol, putem spune că nu există programe adecvate, profesorii sunt în număr mic în comparaţie cu persoanele cu handicap care au nevoie de şcolarizare. În privinţa asistenţei medicale, nici aici situaţia nu e mai bună. În Prahova nu există suficiente centre de recuperare, nu se asigură servicii de stomatologie şi oftalmologie. Practic, pentru stomatologie, nu există decât un singur spital în Ploieşti unde se poate face extracţie, iar pentru tratament pacienţii sunt trimişi la Facultatea de Stomatologie din Bucureşti. Nu mai punem la socoteală şi costurile foarte mari ale terapiilor, serviciilor de recuperare, în condiţiile în care în majoritatea cazurilor asistenţii personali ai copiilor cu handicap sunt propriii părinţi care depind de venitul de asistent personal, adică de un salariu minim pe economie. De aceea am propus să se mărească salariul asistenţilor personali cu 15% şi evident să se acorde la timp, pentru că în mediul rural există întârzieri la plată chiar şi de câteva luni’’, ne-a mai spus interlocutoarea noastră. Nu în ultimul rând, o altă problemă gravă este lipsa locurilor de muncă, 95% dintre tinerii cu handicap nelucrând. Practic, dintre membrii asociaţiei (n.n. – în prezent sunt 215 membri), doar 7 persoane sunt angajate, în condiţiile în care 49% dintre membri au vârste cuprinse între 19 şi 26 de ani.
C.D.
