De pe la sfârşitul anilor 1990, finanţarea bisericilor a început să intre în obişnuinţa reprezentanţilor administraţiei câmpinene. O bună bucată de vreme, au primit bani – conform solicitărilor exprimate, doar bisericile ortodoxe. Au urmat, apoi, biserica romano-catolică, iar în ultimii ani, şi bisericile altor culte creştine. Anul trecut, au fost subvenţionate cu 150.000 de lei şapte biserici ortodoxe, două romano-catolice, trei biserici adventiste şi două biserici penticostale. Anul acesta, bugetul Câmpinei prevede aceeaşi sumă pentru finanţarea cultelor religioase. Singura biserică din municipiu care nu a cerut nicio finanţare de la Consiliul Local este biserica din curtea Spitalului Voila (în foto), ridicată exclusiv pe cheltuiala societăţii Confind.
Finanţarea anuală a bisericilor a decurs într-un consens general până în primăvara anului trecut. Pentru că, în şedinţa din aprilie 2013 a Consiliului Local, mai mulţi consilieri s-au arătat interesaţi de un control riguros al banilor pe care municipalitatea îi alocă anual bisericilor câmpinene pentru diferite lucrări de reparaţii, reabilitare, modernizare, conservare etc. Cel mai înverşunat susţinător al acestui control a fost consilierul liberal Florin Frăţilă, care se întreba retoric, cu câteva săptămâni înaintea şedinţei amintite, în paginile unui ziar local: “De ce trebuie să miluim cetăţenii în sutană?”. Afirmaţiile sale au scandalizat sau, cel puţin, au uimit multă lume, cu atât mai mult cu cât respectivul consilier era (şi este) tocmai preşedintele Comisiei de cultură, învăţământ, sport şi culte religioase din legislativul municipal. În acelaşi ziar, Frăţilă semna un articol în care îşi explica gestul şi atitudinea: “Am rămas surprins de lejeritatea cu care ni se cer, fără nicio fundamentare, 150.000 de lei pentru finanţarea bisericilor. Mă întreb în urma căror criterii se repartizează sumele pentru fiecare biserică. […] Aprob finanţarea din bani publici a oricărei biserici, dar nu pentru un termopan ori o centrală termică la casa parohială confortabilă a unui preot ce stoarce bani neimpozitaţi de la oameni pentru îngropăciune, cununie ori botez. Accept situaţii în care lăcaşurile de cult au nevoie urgentă de reparaţii ori consolidări, însă nu subscriu la luxul de prost gust, în totală contradicţie cu starea naţiei şi a societăţii per ansamblu.”
În şedinţa din aprilie 2013, la insistenţele lui Florin Frăţilă, Consiliul Local Câmpina a aprobat constituirea unei comisii pentru verificarea lucrărilor de reparaţii şi restaurare din bisericile municipiului. Comisia ar fi trebuit să analizeze solicitările preoţilor şi pastorilor, precum şi să hotărască, în final, care dintre lucrările propuse sunt oportune şi trebuie finanţate. La recenta întâlnire a aleşilor locali, am aflat, din declaraţiile consilierului Elena Albu, preşedintele Comisiei de buget-finanţe, că mult dorita comisie de verificare a investiţiilor destinate cultelor religioase şi finanţate cu bani publici nu s-a întrunit nici măcar o singură dată. “Anul trecut, atunci când s-au alocat fondurile pentru culte, s-a aprobat şi înfiinţarea unei comisii care să se ducă să identifice nevoile bisericilor şi abia după aceea să se prindă suma solicitată în buget. Nu ştiu dacă s-a făcut aşa. Dar, credeţi-mă, nu Comisia de buget, aşa cum cred şi ne cer unii, trebuie să avizeze lucrările solicitate de preoţii parohi. Anul trecut, mulţi ne-au înnebunit crezând că noi, cei din Comisia de buget-finanţe, trebuie să avizăm lucrările solicitate de fiecare biserică. Nu este adevărat. Comisia pe care aţi înfiinţat-o trebuie să facă acest lucru. Comisia trebuie să funcţioneze măcar la împărţirea sumelor pe biserici. Comisia de buget dă avizul pe suma globală, nu pe felul în care sunt repartizate fondurile pe fiecare biserică”, le-a spus colegilor săi consilierul democrat-liberal Elena Albu, aruncând discret o săgeată către cel care, anul trecut, susţinea cu vehemenţă verificarea oportunităţii lucrărilor de reabilitare a bisericilor. Deşi, de regulă, consilierii Albu şi Frăţilă se contrazic şi se critică destul de des, de data aceasta, simţindu-se cu musca pe căciulă, Frăţilă nu a comentat în niciun fel lipsa totală de activitate a comisiei pe care, anul trecut, o “năşea” cu atâta râvnă, stârnind un adevărat scandal printre enoriaşii urbei.
Adrian BRAD
Acasă Administratia locala Din cauza unei comisii-fantoma, Finantarea cultelor religioase revine in discutiile...
