„Cred în maturitatea PSD de a propune oameni care vor răspunde cerinţelor muncii de europarlamentar”
– Anul 2014 va fi un an important pentru viaţa politică din România. Alegerile europarlamentare din luna mai şi alegerile prezidenţiale vor “activa” din nou electoratul. Cât de importante vor fi rezultatele de la europarlamentare pentru stabilirea unui procentaj pentru alegerile prezidenţiale?
– Aceste alegeri îmi amintesc de alegerile din 2009, când am candidat pe lista PSD+PC. Şi atunci alegerile pentru Parlamentul European au avut loc în acelaşi an cu prezidenţialele (iunie, respectiv decembrie). Ţinând seama de grupurile politice europene, este un lucru bun că PSD şi PNL vor merge pe liste separate. Eu cred că, împreună, aceste două liste vor avea peste 50% dintre eurodeputaţi, iar poziţionarea USL va fi perfectă, astfel, pentru alegerile din noiembrie.
– Până în prezent, reprezentanţii PSD şi PNL au declarat că se va merge pe liste separate la europarlamentare. Având în vedere grupurile politice din Parlamentul European, ar fi posibilă reunirea candidaţilor celor două formaţiuni pe o listă comună?
– Există, deja, o înţelegere în care se precizează că se va merge pe liste separate. Nu cred să existe o schimbare în acest caz. Această decizie – având în vedere şi pactul de neagresiune electorală în USL – va conduce la o dezbatere pe argumente doctrinare, o interacţie mult-visată de electoratul român. Românii vor decide între o abordare liberală sau social-democrată, fără partizanate personale.
– Apropo de candidaţi, cum vedeţi faptul că în majoritate actualii europarlamentari români se vor regăsi, din nou, pe liste?
– Avem o echipă europarlamentară echilibrată, avem periodic nevoie însă şi de suflu nou, de oameni conectaţi atât la realitatea de la Bruxelles, cât şi la cea din România. Această “dublă pălărie”, precum şi complementaritatea necesară între voinţa politică şi expertiza tehnică, fac ca influenţa la Bruxelles să fie maximă, căci am avea oameni care să vorbească şi româna şi “bruxelleza”.
– Care trebuie să fie calităţile unui europarlamentar, în afară de apartenenţa politică la o formaţiune sau alta din România?
– Candidaţii pentru Parlamentul European şi cei care vor apărea pentru executivul european au şi rolul de a readuce temele europene pe agenda publică internă, la locul meritat: să nu uităm că 75% din legislaţia aplicabilă în România vine de la Bruxelles. Iar ca să influenţezi legislaţia europeană cum se cuvine, ai nevoie de o reţea funcţională în oraş. Eurodeputatul este reprezentantul vocii cetăţeanului. Rolul acestuia nu trebuie să se mărginească în a activa în anumite comisii parlamentare, iar în weekend în a explica cetăţenilor de pe sticla televizorului activitatea Parlamentului European. Parlamentarul european trebuie să fie acel pivot care să explice Guvernului şi Parlamentului României iniţiativele de la nivel comunitar. Este persoana care înţelege cum se poziţionează sectorul de afaceri, şi în special cel românesc, pe subiecte europene, este într-un permanent contact cu societatea civilă organizată pentru a asculta opinia cetăţenilor. Eurodeputatul ştie cum să interacţioneze cu funcţionarii români din Comisia Europeană pentru a afla fiecare iniţiativă care priveşte România. Este acea persoană care înţelege că integrarea României nu este doar un proiect instituţional, iar cei 2.500 de români din Bruxelles sunt parte a dezvoltării ţării noastre.
– La sfârşitul lunii ianuarie, PSD va face propunerile pentru candidaturile la europarlamentare. Care ar trebui să fie criteriile de departajare a posibililor candidaţi? Va exista o luptă internă între persoanele care doresc să se afle pe lista partidului?
– Alegerile sunt de fapt “Jocurile Olimpice” pentru UE. Putem să ratăm acest moment? Fără să surprindem, putem afirma că pentru a avea o competiţie de succes, “urmărită” de publicul larg (cetăţeni care votează), e nevoie de “atleţi capabili să joace european” (candidaţii pe poziţii eligibile pe listele electorale), dar şi de “antrenori cu ambiţie” (conducerile partidelor politice). Dacă avem pe primele 10 locuri (considerate elegibile) profile care inspiră comunicarea, oameni care stăpânesc cu adevărat problematica europeană, dar cunosc perfect şi interesele României, vom avea o şansă ca dezbaterea electorală să fie plină de sens. Dacă, însă, ne vom complace în a propune persoane care nu înţeleg mecanismul comunitar, vom asista la o dezbatere seacă, plictisitoare, plină de slogane, ancorate de multe ori într-un naţionalism ascuns, în care vor pierde cetăţenii, partidele politice şi cu siguranţă Parlamentul European. Cred în maturitatea PSD de a propune oameni care vor răspunde cerinţelor muncii de europarlamentar, validaţi de alegerile din mai. Aceste nume vor consolida partidul ca primă forţă politică din România. Cred că e cazul să vedem încă de acum cu ce propuneri vin partidele politice pentru a pregăti România anului 2019, anul când România va prelua Preşedinţia UE. Desigur, nu mai e timp acum pentru alegeri primare la nivel naţional, dar trebuie o transparenţă a procedurilor de formare a listei electorale. Trebuie să comunicăm acum despre alegerile europene, despre proceduri, despre posibili candidaţi. Românul are dreptul să ştie cine va avea mandatul de reprezentare pentru următorii 5 ani!
– În toate campaniile electorale, unii dintre români se aşteaptă la “cadouri” de la candidaţi. Cum vedeţi această apetenţă a electoratului, dar şi a candidaţilor, pentru şpaga dinaintea alegerilor, de orice fel ar fi acestea?
– În România, dar nu numai, printr-o comunicare corectă, electoratul trebuie reeducat, trebuie să înţeleagă importanţa crucială a rezultatului alegerilor, pentru că aceia care vor obţine viitoarele mandate vor trasa direcţiile următorilor 10-15 ani în Uniunea Europeană. Nu pot să nu atrag atenţia şi asupra celor care ne reprezintă politic în structurile europene, în special eurodeputaţii. Sunt primii chemaţi să integreze România în Uniunea Europeană, dar nu printr-un mesaj de cele mai multe ori populist sau chiar antieuropean. Ceea ce se discută în legislativul european trebuie prezentat nedenaturat la televiziunea naţională când este cazul. Nu există două sisteme România şi UE, e doar unul dedicat României europene. Eurodeputaţii sunt misionari în a educa poporul român să se implice european şi eventual să aibă o opinie asupra chestiunilor tehnice. Audierile publice din Parlamentul European se pot dubla de exemplu prin dezbateri pe aceleaşi subiecte, în limba română, în centrele universitare româneşti, implicând beneficiarii români. Trebuie adusă Europa pe strada fiecărui român!
– Toate statele membre UE vor trece prin febra alegerilor europarlamentare, în luna mai. Ce diferenţe majore există între ţările UE din acest punct de vedere?
– Problemele reale rămân partidele eurosceptice, care doresc să ajungă în legislativul european şi să distrugă, precum «Calul Troian», Uniunea Europeană din interior. Pe lângă jocul politicii interne, avem în unele ţări – din fericire nu şi în România – o dezbatere pro sau contra UE, aşa cum este cazul Marii Britanii.
Interviu realizat de Violeta STOICA
