Un consilier stresat
La ultima intrunire a legislativului ploiestean, consilierul Florin Sicoie s-a interesat daca sunt directori din administratia ploiesteana care primesc „Spor de stres”. Intrebarea s-a vrut o retorica totusi gresita in spatiu – cum aveam sa aflam cateva minute mai tarziu. Sau un fel literar a ceea ce, neliterar, se spune „bate saua sa priceapa iapa”. Domnul consilier Sicoie se considera o persoana stresata, stare pe care, in loc s-o pastreze pentru intimitatile sale, a marturisit-o, intr-o complicitate ad-hoc, colegilor din Consiliul Local Ploiesti. Domnia sa a declarat ca este stresat de telefoanele date de cetateni pe mobilul sau oferit, gratuit, de catre municipalitate, tocmai pentru a-i facilita o relatie directa si usoara cu oamenii care l-au trimis in consiliu. Ei bine, Alesul Sicoie a spus ca e deranjat de tupeul celor care suna, pentru a-si spune necazul, exact in momentele de concentrare maxima in actul de creatie literara careia i se dedica. Uf, nestiutorilor, epigonilor ! Ati uitat ca domnul consilier este scriitor?! Ce nerusinare cutezati a avea fata de o asemenea indeletnicire incat o tulburati cu umilele voastre probleme, luate dintr-o viata prea brutala pentru un spirit slefuit numai si numai pentru litere? Iar stresului creatorului Sicoie – generat de dragostea sa nebuna fata de cuvantul scris – i se adauga acela provocat de patima urmaririi, in sedintele de consiliu, a modului de exprimare a colegilor ori de redactare – din punct de vedere gramatical – a proiectelor de hotarari. La ultima sedinta, neobisnuit cu limbajul specific al soferilor, s-a simtit deranjat de exprimarea lor cu privire la o solicitare ce urma sa fie adresata Primariei Ploiesti si a declarat, profund stresat, ca …a fost „martorul unui viol al limbii romane!”
E. Dumitru
