Ana Maxim

Autorităţile locale din Buşteni caută noi soluţii pentru a finanţa restaurarea Crucii de pe Caraiman, după ce un prim proiect promovat în vederea obţinerii de fonduri externe a fost respins. Anul trecut fusese solicitată finanţarea, în cadrul Programului PA16-RO 12- Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi naţional, din fonduri norvegiene – în proporţie de 85% şi de la Ministerul Culturii (15%). Pe data de 7 aprilie 2014, primăria a trimis către Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii documentaţia necesară pentru obţinerea sumei de circa două milioane de euro necesară implementării proiectului “Restaurare, reabilitare, conservare şi revitalizare a Monumentului Eroilor de pe Vârful Caraiman cu amenajare de spaţiu muzeal nou”. Din cauza unei “erori de comunicare”, după cum ne-a precizat administratorul public al oraşului, Ilie Marian, acesta a fost respins de la finanţare câteva luni mai târziu. Concret, “Unitatea de Management a Proiectului a afirmat că, în luna iulie, a solicitat Primăriei Buşteni unele clarificări şi un document care să ateste că aceasta nu are datorii, dar noi nu am primit e-mailul respectiv. Reprezentanţii UMP au susţinut că au trimis mesajul pe o singură adresă de e-mail, în condiţiile în care noi le-am lăsat mai multe astfel de adrese, numere de telefon şi de fax. În septembrie am aflat, dintr-un comunicat oficial, că proiectul a fost respins din motive administrative şi, solicitând lămuriri, ni s-a comunicat că, în luna iulie, am fi primit acel mesaj”, ne-a mai precizat Ilie Marian.
Reprezentanţii administraţiei publice locale au în vedere, acum, două variante de finanţare: prin Programul Operaţional Regional Axa 5 (în prezent fiind aşteptat să apară ghidul de finanţare) sau printr-un program naţional care va marca împlinirea a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, urmând a fi realizate lucrările cu fonduri de la bugetul de stat. Monument istoric de clasă A, Crucea de pe Caraiman a fost construită între anii 1926 şi 1928 la inițiativa Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I al României, în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. În prezent, monumentul este în stare avansată de degradare. Proiectul promovat de autorităţile locale vizează atât restaurarea acestuia, cât şi amenajarea unui muzeu virtual cu panouri digitale pe care vor rula informaţiii despre familia regală şi despre Primul Război Mondial, construirea unui heliport şi a unei terase suspendate, de pe care turiştii să admire peisajul etc.
Crucea de pe Caraiman se află în Cartea Recordurilor, fiind considerată cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan (la altitudinea de 2291 de metri), potrivit oficialilor de la Guinness World Record.