Adrian Brad
Primarul din Câmpina, Horia Tiseanu, vrea să acceseze un nou credit bancar de opt milioane de lei, pe termen de 10 ani, cu o perioadă de gratie de 3 ani. Acesta ar fi necesar pentru realizarea unor investitii publice de interes local cum ar fi modernizarea unei părti a infrastructurii stradale (străzile Crişuri, Rozmarin, Albinei, Zimbrului, Zefirului, Viitorului şi Vânători), dar si finalizarea blocului de necesitate, a cărui constructie a început anul trecut în imediata vecinătate a blocurilor IRA. Pentru a reusi în demersul său, edilul-sef a initiat un proiect de hotărâre care va fi dezbătut azi în plenul legislativului municipal. Până în prezent, cu aprobarea Consiliului Local, municipalitatea câmpineană a accesat o multime de credite bancare investitionale, în valoare de peste 30 de milioane de lei. Numărul lor aproape că se pierde în negura ultimului deceniu, mai exact în perioada de după anul 2005, an în care Primăria Câmpina a încheiat primul contract de finantare cu o bancă. Din 2005 încoace, profitând de o legislaţie mai permisivă în acest domeniu, la initiativele primarului Horia Tiseanu, consilierii municipali au aprobat accesarea de către Câmpina a sase credite, după cum urmează: în 2005 –
un credit cu BRD, de 4,125 milioane de lei; în 2007 – un credit cu BCR în valoare de 2,025 milioane de euro (circa 8,5 milioane lei); în 2010 – un credit tot cu BCR, de 4 milioane lei; în 2011 – un credit cu CEC Bank, de 8 milioane de lei. Ultimele contracte au fost încheiate în ianuarie 2012 (pentru un credit de 6 milioane lei) si în 2013 (4 milioane lei). În acest an, administraţia locală termină de achitat creditul de 4,125 milioane lei, obţinut de la BRD în anul 2005. Banii au fost folosiţi pentru o mai rapidă derulare a unor investiţii finanţate de la bugetul local, dar şi din fonduri europene sau guvernamentale. În eventualitatea în care astăzi creditul bancar va fi aprobat de către consilierii municipali, suma totală a banilor împrumutati de la bănci de către administratia publică locală va sări binisor de 40 de milioane de lei. În ultimii ani, au existat consilieri care au criticat această politică de îndatorare a municipiului la bănci. Desigur, banii se folosesc exclusiv pentru dezvoltarea edilitară a municipiului, dar au fost unele voci care, de-a lungul timpului, au pus si altfel problema, considerându-se dacă nu cumva ar fi mai bine, mai ales în vremuri de stagnare a dezvoltării economice a orasului, ”să ne întindem cât ne permite plapuma si să ne dezvoltăm cât ne permit veniturile proprii si fondurile UE din proiectele europene câstigate.” Consilierul social-democrat Gheorghe Tudor, fost primar al orasului între 2000 si 2004, i-a atras atentia primarului Tiseanu, în urmă cu câtiva ani, asupra pericolului acestor credite bancare costisitoare: „O să ieşiţi la pensie, domnule primar, iar alţii care vor veni în locul dv. o să plătească aceste credite! Veniţi acum şi ne spuneţi că nu mai există alte surse de finanţare. Oare, chiar nu puteam găsi alte resurse financiare, ca să nu ne împrumutăm la bănci? Eu cred că puteam, dar totul se face pe genunchi. Nu trebuia să ne întindem la atâtea lucrări, dacă ştiam că nu avem bani pentru toate!”. Directorul Direcţiei Economice a Primăriei Câmpina, Gheorghe Ecaterinescu, a sustinut mereu necesitatea obtinerii acestor credite bancare prin care orasul se poate dezvolta mai bine, argumentând că aceste împrumuturi nu vor duce la creşterea gradului de îndatorare a localităţii peste limita legală de 30%. ”Propunerea de contractare a împrumutului pe o durată de 10 ani, cu o perioadă de gratie de trei ani, va permite rambursarea creditului începând cu 2017. Deoarece în acest an se lichidează creditul contractat în 2005 prin BRD Groupe Societe Generale, de 4.125.000 lei, este astfel permisă mentinerea unui grad de îndatorare sub 30%”, mentionează în raportul său de specialitate seful finantistilor din Primăria Câmpina.
