Ana Maxim
Zidurile Castelului Iulia Hasdeu de la Câmpina păstrează mărturii despre presupusele vieţi anterioare ale poetei, fiica savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu, decedată în anul 1888, la doar 18 ani, din cauza tuberculozei. După moartea fetei, omul de cultură a susţinut că a reuşit să comunice cu aceasta de mai multe ori, cercetările lui asupra spiritismului şi experienţele din domeniul paranormalului fiind relatate în cartea “Sic cogito”. În timpul comunicării cu spiritul Iuliei, acesta i-ar fi dat indicaţii nu numai în legătură cu construirea castelului de la Câmpina, dar şi despre reîncarnările ei anterioare. Pe zidurile exterioare ale castelului, la intrare, se află numele femeilor ale căror vieţi tatăl Iuliei considera că aceasta le trăise. Una dintre femei este Agnodike – prima femeie medic din istorie, care a trăit în perioada antică. S-a născut în Atena, într-o familie bogată, şi a dorit să studieze medicina – lucru interzis femeilor, în acea vreme. Pentru a-şi împlini visul, ea şi-a tăiat părul şi a îmbrăcat haine bărbăteşti. A devenit unul dintre cei mai reputaţi medici ginecologi la acea vreme, ajutând multe femei să-şi aducă pe lume copiii. Hypatia – al doilea nume aflat pe zidurile castelului de la Câmpina – este al unei alte femei celebre, din perioada antică. S-a născut în anul 370 Î.Hr., în Egipt, şi era pe cât de frumoasă, pe atât de inteligentă, ajungând să predea la Universitatea din Alexandria astronomia, matematica, retorica şi astrologia. Celelalte reîncarnări ale Iuliei ar fi fost: Beatrice Portinari – muza poetului Dante Aligheri, Juana Veranez – o tânără pe care tatăl său o iniţia în domeniul misticismului, Elisabeta Tudor – numită şi Regina Fecioară a Angliei, a cărei domnie a fost numită “Epoca de Aur” – şi Charlotte Corday, tânăra care l-a asasinat în timpul Revoluţiei Franceze pe Jean-Paul Marat -medic, filozof şi om de ştiinţă francez, de origine elveţiană. Vizitatorii castelului de la Câmpina sunt atraşi de povestea familiei Hasdeu, de legătura puternică dintre tată şi fiică şi sunt curioşi să vadă cu ochii lor ciudatul edificiu, plin de simboluri (cum ar fi ochiul încadrat de un triunghi, pentagrama, cele șapte cercuri), dar şi numeroasele exponate din muzeu, printre care se află obiectele personale ale Iuliei, statuia lui Iisus şi camera de spiritism. În anul 2014, au trecut pragul castelului 15.000 de turişti, după cum ne-a precizat Jenica Tabacu, coordonatoare a Muzeului Memorial “Bogdan Petriceicu Hasdeu”.
