C. D.
Ultimele date centralizate de la nivelul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova, respectiv trimestrul al treilea din 2014, arată că în judeţul nostru aproape 2.000 de copii duc dorul părinţilor, plecaţi la muncă peste hotare. Cifră, de altfel, în creştere, dacă ne raportăm la anii precedenţi. Concret, potrivit datelor prezentate de către instituţia amintită, în trimestrul al treilea din anul trecut (de când datează ultimele informaţii centralizate), figurau 1.329 de familii în care părinţii erau implicaţi într-o activitate în străinătate, în timp ce numărul copiilor rămaşi în grija altora era de 1.699 de minori. Cifra celor care au părinţii peste hotare este cea mai mare din ultimii ani, în condiţiile în care în 2013 existau înregistraţi 1349 de copii aflaţi în situaţia aceasta, iar în 2012 – 899 de copii.
Revenind la familii, cele mai multe din totalul celor menţionate – 847 – aveau un singur părinte plecat la muncă în alte state, în alte 277 de familii ambii părinţi munceau peste hotare, iar în cazul a 205 familii era plecat părintele – unic susţinător, fiind vorba despre familii monoparentale. În ceea ce priveşte copiii rămaşi acasă, cei mai mulţi dintre aceştia – 1.484 – se află în îngrijirea rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie. Alţi 32 de minori au fost daţi în grija asistenţilor maternali profesionişti, 93 se aflau în centre de plasament publice sau private, în timp ce 79 de copii erau în grija unor rude mai îndepărtate şi 11 – la alte persoane sau familii. Conform informaţiilor oferite de instituţia prahoveană de protecţie a copilului, din totalul minorilor aflaţi în această situaţie, 908 erau de sex masculin şi 791 – fete. Din punct de vedere al vârstei, cei mai mulţi s-au încadrat în grupa 10 – 13 ani (527), 509 – în grupa 14 – 17 ani, 377 – în grupa 7 – 9 ani, 227 în grupa – 3- 6 ani, 52 în grupa – 1-2 ani şi alţi şapte erau mai mici de un an. Trebuie menţionat însă faptul că, în realitate, numărul copiilor care cresc fără părinţi este şi mai mare. Şi asta deoarece datele amintite reprezintă centralizarea informaţiilor primite de la un număr de 87 de primării dintre cele 104 existente la nivelul judeţului.
