D. Constantin

Magistraţii Tribunalului Prahova au admis, la ultima şedinţă de judecată, cererea inculpatului Theodor Berna, în sensul înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 10 decembrie 2014 până la data de 8 ianuarie 2015, inclusiv. Totodată, instanţa impune inculpatului obligaţia de a nu părăsi imobilul unde locuieşte efectiv, fără permisiunea judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată. Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii: să se prezinte în faţa judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat; să nu comunice cu ceilalţi coinculpaţi, respectiv cu Mirela Fodor, Valentin Rarincă, Viorel Mirică, Silviu Ervin Lupu, Coca Tănase, Ana Rotundu, precum şi cu reprezentanţii legali ai inculpatelor persoane juridice SC Tehnologica Radion SRL, SC Temix Construct SRL, SC Proiect Alfa Capital Construct SRL şi SC Teloxim Con SRL, precum şi cu martorii Mihai Lucian Baltariu, Florian Bujoreanu şi Gheorghe Neacşu, direct sau indirect, pe nicio cale. Pe de altă parte, instanţa a atras atenţia inculpatului Theodor Berna că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu aceea a arestării preventive. Totodată, instanţa a dispus punerea în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză.
Reamintim că, după cum am mai scris în cotidianul „Prahova”, Theodor Berna – cel care controlează compania Tehnologica Radion SRL – a fost arestat preventiv din 19 august 2014, sub acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu un prejudiciu produs bugetului statului de circa 100 milioane de euro.
Berna este al doilea „rege al asfaltului” (cum l-a numit presa) reţinut în ultimii ani, după Nelu Iordache, patronul firmei Romstrade. Potrivit instanţei, Theodor Berna a folosit în mod fraudulos propria societate comercială pentru a-şi însuşi mari sume de bani obţinuţi din simulări de tranzacţii imobiliare sau din evazionarea bugetului statului, atrăgând în lanţul comercial fictiv mai multe firme şi persoane.