• Casele datornicilor la bănci sunt cele mai ieftine
Violeta Stoica
Deşi ne aflăm încă într-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, ofertele pieţei imobiliare din România – fie că este vorba despre garsoniere, apartamente, case de locuit sau de terenuri – au crescut constant. În Ploieşti, de exemplu, există oferte diverse, atât pe piaţa liberă, la agenţiile imobiliare sau la… executorii judecătoreşti care scot la licitaţie casele sau terenurile celor care au rămas datori la bănci, după ce nu şi-au achitat creditele contractate cu ani în urmă. Ploieştiul şi oraşele de pe Valea Prahovei au rămas în topul ofertelor imobiliare şi în cursul anului 2014, fiind scoase la vânzare de la garsoniere până la hoteluri. Iar preţul garsonierelor, care s-a menţinut scăzut, este cel care îi atrage cel mai mult pe oamenii care încearcă să restrângă cheltuielile sau, la polul opus, pe cei care le cumpără pentru a le transforma, ulterior, într-o afacere.
Pe piaţa imobiliară din Prahova se menţine în continuare diferenţa de preţ între blocurile comuniste şi cele noi, pentru că diferă foarte mult suprafaţa utilă. Sumele cerute de către proprietari sau de către agenţiile imobiliare au rămas destul de mari, pentru că o garsonieră în zona ultracentrală a municipiului Ploieşti poate ajunge şi la 40.000 de euro, comparativ cu o garsonieră cu o suprafaţă utilă mult mai redusă, este drept, şi din cartierele mărginaşe ale oraşului, poate să coste şi 9.000 de euro.
Interesant este ce spun specialiştii în domeniul imobiliar în această privinţă. Aceştia pun problema achiziţiei de imobile prin prisma investiţiei într-o afacere şi nu a investiţiei într-o locuinţă personală. Potrivit unei analize realizate de imobiliare.ro, proprietățile care promit cel mai mare randament din închiriere sunt garsonierele. Potrivit sursei menţionate, în Ploiești, o garsonieră care poate fi cumpărată cu 22.000 de euro, ulterior închiriată cu 150 de euro pe lună, ar avea o durată de amortizare, respectiv de recuperare a investiţiei, de 12 ani şi aproape trei luni.
Nici preţurile apartamentelor şi ale caselor nu au cunoscut fluctuaţii în minus, în ultima perioadă, pentru că un apartament cu două camere şi o suprafaţă utilă de circa 50 de metri pătraţi ajunge să coste între 30.000 de euro şi 65.000 de euro, în funcţie de zonă. Şi la case, unii proprietari continuă să ceară preţuri care pentru omul de rând par vise de câştigat la Loto. Dacă o căsuţă cu trei camere şi suprafaţă utilă de 100 de metri pătraţi, construită în anii ’40, costă aproximativ 50.000 de euro, la polul opus se află vilele de 300 de metri pătraţi, pentru care se cer sume cuprinse, în medie, între 200.000 de euro şi 650.000 de euro.
Cei care doresc să „vâneze” oferte mult mai bune decât cele ale pieţei imobiliare cunosc faptul că o variantă este aceea de a urmări anunţurile date de bănci sau de executorii judecătoreşti în urma executării silite a datornicilor. Astfel, din necazul unora care nu mai reuşesc să-şi achite ratele la creditele bancare şi, în cele din urmă, îşi pierd casele, alţii pot să profite, dacă ştiu care este momentul în care să participe la licitaţiile organizate pentru recuperarea datoriilor.
În Prahova, în anul 2014, am avut cel puţin două exemple care pot fi considerate extreme: un apartament din Ploieşti, cu două camere, a ajuns să coste doar 70.000 de lei, după ce a fost scos la licitaţie în urma unei executări silite.
Pe de altă parte, o situaţie aparte este aceea a proprietarilor unui hotel de pe Valea Prahovei care nu şi-au mai achitat datoriile la o bancă şi au fost executaţi silit, iar imobilul cu zeci de camere de lux, construit în anul 2008, cu centru spa cu piscină, saună şi masaj, cu o suprafaţă desfăşurată de aproape 4000 de metri pătraţi a ajuns pe mâna executorilor judecătoreşti, preţul iniţial de pornire al licitaţiei fiind în jurul a 9,4 milioane de lei, preţ care a scăzut, însă, la 6,4 milioane de lei, adică aproximativ 1,5 milioane de euro, valoarea a trei vile mai răsărite din Ploieşti!
Ce trebuie să ştie cei care vor să urmărească aceste licitaţii pentru vânzarea proprietăţilor executate silit? La prima licitație, imobilele sunt scoase la vânzare la valoarea rezultată din raportul de evaluare. La a doua licitație, din prețul inițial se scade un procent de 25%. Dacă proprietatea nu se vinde nici la al doilea termen, următoarele se organizează, de cele mai multe ori, pornind de la același preț. Începând cu a treia licitație, creditorul are dreptul să mai scadă prețul cu încă 25%, proprietățile ajungând astfel la un minus de 50%, însă în acest caz nu trebuie să fie în niciun caz un preţ de dumping, pentru că ar putea apărea contestaţii din partea datornicului executat silit, care s-ar putea simţi nedreptăţit de preţul cu care i-a fost vândută proprietatea.
Una peste alta, însă, această ultimă variantă – a urmăririi proprietăţilor executate silit şi scoase la licitaţie – pare a fi cea mai bună, atât pentru cei care vor o casă a lor, precum şi pentru cei care vor să facă din închirierea apartamentelor sau a garsonierelor o afacere rentabilă.
