Atribuţiile şi rolul preşedintelui României sunt stabilite prin lege, respectiv prin Constituţie. Rol. Preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, acesta exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Alegerea. Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate,acestea putând fi şi succesive. Validarea mandatului şi depunerea jurământului. Rezultatul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională. Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”. Durata mandatului. Mandatul preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Acesta îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales. Mandatul poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Incompatibilităţi şi imunităţi. În timpul mandatului, preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate. Numirea Guvernului. Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacantare a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Consultarea Guvernului. Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită. Participarea la şedinţele Guvernului. Acesta poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii. Va prezida şedinţele Guvernului la care participă. Mesaje. Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii. Dizolvarea Parlamentului. Are atribuţii şi în caz de dizolvare a Parlamentului. Astfel, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă. Referendumul. Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Atribuţii în domeniul politicii externe. Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. La propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. Atribuţii în domeniul apărării. Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor. Măsuri excepţionale. Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora. Alte atribuţii. Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: conferă decoraţii şi titluri de onoare; acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral; numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege; acordă graţierea individuală. În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial, nepublicarea lor atrăgând după sine inexistenţa acestora.
