Ana M.
Mai puţin cunoscută turiştilor care ajung în Prahova, comuna Tătaru poate oferi experienţe interesante iubitorilor de călătorii. Peisajele, locurile cu rezonanţă istorică, tradiţiile specifice zonei în ceea ce priveşte conservarea strugurilor sunt principalele sale atracţii. Comuna este situată în estul judeţului, pe o culme de deal, iar în zilele senine, din anumite zone se pot vedea munţii Bucegi şi chiar crucea de pe Vârful Caraiman. Amatorii de drumeţii nu ar trebui să rateze o plimbare până pe Vârful Ciortea (604 m) – nume dat în secolul al VI-lea de slavii stabiliţi aici – ce face parte dintr-o culme, care se prelungeşte în masivul ”Istriţa”. Vârful Ciortea a fost loc de refugiu al românilor în timpul războaielor cu turcii, în secolul al XV-lea. În faţa acestei fortăreţe naturale, pe câmpia dintre Fântânele şi Vadu Săpat a avut loc un atac de noapte al lui Vlad Ţepeş, din 17/18 iunie 1462, împotriva sultanului Mahomed al II-lea. În comună mai pot fi vizitate: minicascada Vâjâitoarea, un parc dendrologic în curs de amenajare, ”Chiliile” – masiv pietros cu încăperi săpate în stâncă, ce susţin existenţa unei aşezări monahale străvechi, stâncile din mică (Durducile), malul alb. Totodată, aici există izvoare cu apă minerală şi nămol folosite de localnici pentru tratarea unor afecţiuni. Tătaru este şi o zonă viticolă renumită în ţară, localnicii obţinând diverse soiuri de struguri precum hamburg, ceasla, coarnă, afuzalie. Localnicii se laudă cu faptul că aceştia sunt singurii struguri româneşti comercializaţi în pieţele din marile oraşe ale ţării începând din luna august şi până în lunile aprilie-mai ale anului următor, păstrându-şi proprietăţile şi gustul aromat. Secretul? O tradiţie unică în ţară de păstrare şi conservare a strugurilor de masă: aceştia sunt depozitaţi în camere speciale, din piatră, şi beneficiază de răcire naturală. Primele documente care vorbesc despre această modalitate de păstrare a strugurilor datează din anul 1927, iar între anii 1964-1968 au fost construite în localitate două depozite cu răcire naturală, cu o capacitate de 150-200 tone fiecare. Interesant este că această metodă de conservare este eficientă numai în cazul strugurilor obţinuţi în condiţiile climatice existente la Tătaru. Pentru o mai bună promovare a acestei zone, în luna octombrie a acestui an a avut loc prima ediţie a „Festivalul strugurelui” – în cadrul căruia localnicii şi-au prezentat fructele pentru care comuna este renumită, au fost organizate spectacole folclorice şi a avut loc o întâlnire cu fiii satului. “Vrem să promovăm mai mult această zonă şi tot mai mulţi turişti să vină să o viziteze şi să cumpere struguri direct de la producători”, ne-a precizat Iuliana Mareş, primarul comunei. Autorităţile locale doresc să pună în aplicare şi alte proiecte, cum ar fi amenajarea unui traseu turistic care să poată fi parcurs cu bicicleta şi popularizarea caselor tradiţionale, din lemn.
