N. Dumitrescu
Starea socio-economică a judeţului Prahova, reflectată de principalii indicatori înregistraţi în semestrul I al acestui an, a fost una dintre principalele teme ale şedinţei Colegiului prefectural desfăşurată ieri. Lunar, Instituţia Prefectului Prahova organizează întruniri la care participă conducerile direcţiilor deconcentrate de la nivelul judeţului şi în care sunt analizate subiecte de larg intres, cu impact asupra tuturor localităţilor. În ceea ce priveşte situaţia prezentată de către directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Prahova, am reţinut faptul că judeţul nostru se menţine, la Capitolul „Populaţie stabilă” – cu 798,3 mii de locuitori, la data de 1 ianuarie 2014 – pe locul trei pe ţară, după municipiul Bucureşti şi judeţul Iaşi, ca pondere prahovenii reprezentând 3,8% din numărul total al locuitorilor României. Aşa cum au reflectat rezultatele ultimului recensământ, cel din 2011, şi anul acesta, procentul populaţiei feminine – 51,6%- îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor – 48,4%. În ceea ce priveşte structura pe vârste a prahovenilor, conducerea Direcţiei de Statistică a menţionat că „populaţia poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrânire demografică”, acest lucru fiind caracterizat de scăderea populaţiei tinere – cea care nu a împlinit încă 14 ani- simultan cu creşterea ponderii persoanelor de 65 de ani şi peste. Astfel, s-a menţionat că o îmbătrânire accentuată a populaţiei a fost înregistrată în localităţile Tătaru – unde 317 persoane în vârstă reveneau la 100 de persoane tinere, pe această listă regăsindu-se şi localităţile Sălciile şi Jugureni, cea din urmă comună fiind considerată, de altfel, una dintre cele mai sărace din judeţ. La polul opus s-a menţionat că, în Prahova, cea mai „tânără” localitate este Gherghiţa. Aici, ponderea populaţiei tinere (de până la vârsta de 14 ani) a fost de 23,2%, pe această listă mai figurând şi localităţile Sângeru (20,2%) şi Mizil (19,2%). De altfel, conform aceloraşi statistici, în Mizil se înregistrează valori scăzute ale indicelui de îmbătrânire demografică, 60 de persoane vârstnice revenind la 100 de persoane tinere.
