Speologi din Finlanda, Ungaria şi România au efectuat recent mai multe scufundări în Lacul Morţii, sifonul terminal al peşterii Coiba Mare, peştera cu cea mai lată intrare din România, şi în Izbucul Tăuz, peştera scufundată cu cel mai mare grad de dificultate din ţara noastră, în care, de ani de zile, nu au mai fost realizate astfel de acţiuni, a anunţat, luni, preşedintele A.S. Sfinx Gârda, Christian Ciubotărescu.
Astfel, în urma acestei colaborări internaţionale, s-a stabilit că sifonul terminal din peştera Coiba Mare, Lacul Morţii, este cea mai adâncă galerie înecată din România, cu peste 92 de metri adâncime, iar în Izbucul Tăuz au fost descoperite încă două sifoane şi două sectoare aerate, se arată într-un comunicat de presă.
De asemenea, s-a efectuat o scufundare şi în izbucul Coteţul Dobreştilor, care a fost, însă, scurtă din cauza vizibilităţii scăzute cauzate de apa tulbure.
Cea mai recentă scufundare în Lacul Morţii a fost realizată în 1998, până la adâncimea de 35 de metri, de doi scufundători cehi. Un număr mare de buşteni plutesc în derivă, la suprafaţă, cât şi la diverse nivele din această galerie scufundată. Buştenii acoperă în totalitate suprafaţa lacului, în aşa fel încât pentru a se putea efectua scufundarea o parte din ei au trebui împinşi pentru a se face un spaţiu prin care să se ajungă la apă.
Echipa de speologi, formată din Sami Paakkarinen, Patrik Gronquist şi Adrian Pereţ (Finlanda), Andras Kuti (Ungaria), Călin Drăgan şi Christian Ciubotărescu (România), a transportat peste 250 de kilograme de echipament prin târâşuri, prin semisifoane, peste cascadă, pentru ca primii doi să se poată scufunda. Sami Paakkarinen este de părere că Lacul Morţii este cea mai adâncă galerie scufundată din România. Scufundătorii au folosit aparate de respirat cu circuit închis, iar pentru a se proteja de apa rece au folosit costume etanşe cu sisteme de încălzire electrice.
În cadrul expediţiei s-au efectuat mai multe scufundări şi în Izbucul Tăuz, unde, în 2002, un speolog din Polonia, Rafal Garski, şi-a pierdut viaţa. În ianuarie 2006, un alt polonez, decedat în acest an într-o peşteră din Franţa, a ajuns la distanţa de 375 de metri de la intrare şi, trecând ramura ascendentă, la 30 de metri de suprafaţă. De atunci, nimeni nu a mai încercat să treacă acest sifon.
Până la adâncimea de 20 de metri, în sifonul doi, galeria este destul de largă, de şase metri, apoi începe să se îngusteze, făcând scufundarea extrem de dificilă. Coordonatorul acţiunii, finlandezul Sami Paakkarinen, a povestit că după ce s-au scufundat la adâncimea de 83 de metri, s-a continuat explorarea galeriei care mergea ascendent şi s-a ieşit într-o galerie aerată, care nu mai fusese parcursă niciodată.
‘Această galerie nouă este de o lungime de aproximativ 200 de metri. Am găsit un nou sifon, am trecut şi acest nou sifon, care era destul de scurt, circa 20 de metri lungime şi 6 metri adâncime, a urmat un nou sector aerat de circa 80-100 de metri, dar pe acea galerie am întâlnit o cascadă de patru metri înălţime’, a menţionat finlandezul. Scufundătorii au putut depăşi cascada cu ajutorul unei scări de aluminiu, dar a urmat un nou sifon, cel de-al patrulea, care coboară întâi la 16 metri adâncime, apoi urcă la patru metri. ‘Am crezut că duce la suprafaţă. Dar, de fapt, cobora în pantă descendentă. Noi ne-am întors de la adâncimea de 55 de metri, dar galeria coboară în continuare. În acel sifon am întins 300 de metri de fir ghid, deci şi acel sifon este unul lung’, a mai relatat Paakkarinen.
Speologii au stabilit că sifonul terminal din peştera ‘Coiba Mare’este cea mai adâncă galerie înecată din România, cu peste 92 de metri adâncime. De asemenea, ei au depăşit sifonul al doilea din ‘Izbucul Tăuz’, descoperindu-se încă două sifoane şi două sectoare aerate.
Amatorii de explorări speologice au la dispoziţie pe raza judeţului Alba cea mai ramificată peşteră din Europa, cel mai mare şi adânc lac subteran din România, cel mai mare dom stalagmitic sau cel mai adânc sifon din ţara noastră. Faima peşterilor din Apuseni este binecunoscută, astfel încât acestea sunt explorate nu numai de speologi români, ci şi din străinătate.
