Dumitru Constantin
Viticultorii din Prahova se aşteaptă, în această toamnă, la obţinerea unor producţii de struguri cu mult sub cele din anii trecuţi – deci, e de aşteptat ca şi vinul să fie mai scump – din cauza bolilor care au cuprins sute de hectare de viţă de vie, respectiv făinarea şi mana. Acestea au atacat, practic, tot butucul: frunze, lăstari tineri, inflorescenţe, flori şi boabe.
Apariţia şi răspândirea rapidă a bolilor menţionate au loc, de regulă, în perioadele cu umiditate ridicată şi cu variaţii mari de temperatură, spun specialiştii. În încercarea de a contracara efectele acestora, viticultorii au fost nevoiţi să crească numărul tratamentelor fitosanitare aplicate, adică de la 10-11 câte sunt necesare într-un an normal au ajuns la 15-16 stropiri. Colac peste pupăză, nu puţine au fost şi situaţiile în care precipitaţiile dese şi însemnate cantitativ au… spălat substanţele aplicate cu puţin timp în urmă, aşa că fermierii s-au văzut nevoiţi s-o ia de la capăt. “Acest lucru a însemnat, se-nţelege, consumuri duble sau chiar triple de substanţe fitosanitare şi de motorină. Costuri pe care şi le-au putut permite doar societăţile agricole cu profil viticol, nu şi micii producători, adică gospodăriile individuale. Ca atare, cei dintâi au fost mai puţin afectaţi, pe când la micii producători pagubele înregistrate ajung chiar şi la 60 – 70 la sută din recoltă”, ne-a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Agricole Prahova, Marian Marcu.
În anul trecut, producţia medie obţinută de viticultorii prahoveni a fost de 6,5 tone de struguri la hectar, iar în anul acesta nu va trece de circa 5 tone/hectar, ca urmare a suprafeţelor însemnate de plantaţii viticole distruse de mană şi făinare. Cel mai mult de suferit, spun specialiştii, au avut plantaţiile cu soiuri de vinuri roşii (Merlot, Fetească Neagră ş.a.), ale căror producţii au fost compromise în procent de circa 40 la sută, pe când la soiurile de vinuri albe (Riesling, Fetească Albă etc) procentul este de doar 15-20 la sută. Practic, mana şi făinarea au făcut prăpăd în toate plantaţiile viticole din judeţ, indiferent de condiţiile de relief. În acest context, pentru a-şi recupera măcar în parte cheltuielile, viticultorii prahoveni – în special producătorii individuali, care nu şi-au putut permite să-şi asigure viile împotriva calamităţilor naturale – aşteaptă un sprijin financiar din partea Guvernului, cum ar fi scutirea de la plata impozitului pe norma de venit.
Aşa cum am mai scris, patrimoniul viticol al Prahovei cuprinde aproximativ 8.115 hectare de plantaţii viticole, dintre care 7.500 de hectare sunt ocupate cu viţă de vie nobilă, iar diferenţa o reprezintă plantaţiile hibride, care se regăsesc în gospodăriile populaţiei.
