D. Constantin
Privită cu detaşare de către unii la momentul apariţiei, în premieră, în România, “boala limbii albastre” îi îngrijorează astăzi tot mai mult, în urma consecinţelor produse de aceasta, atât pe specialişti, cât şi pe crescătorii de animale. Astfel, de la data confirmării primului caz (22 august 2014) şi până la 1 septembrie, boala s-a răspândit în 44 de localităţi de pe raza a şase judeţe (Prahova, Buzău, Vrancea, Argeş, Gorj şi Vâlcea), fiind afectate, în total, 198 de rumegătoare (vaci, oi sau capre). Practic, în momentul de faţă, procentul animalelor bolnave este de 0,012 la sută dintr-un total de 1.613.864 de animale ce s-ar putea îmbolnăvi în cele şase judeţe amintite, în timp ce numărul celor decedate a ajuns la 22, conform reprezentanţilor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Aşa cum am mai scris, la nivelul judeţului nostru a fost confirmată, până în momentul de faţă, existenţa bolii în 13 localităţi (Cărbuneşti, Ariceştii Zeletin, Bertea, Aluniş, Poseşti, Vărbilău, Starchiojd, Câmpina, Surani, Slănic, Bătrâni, Chiojdeanca şi Lapoş) fiind afectate 60 de animale, dintre care 14 nu au mai putut fi salvate, din păcate, de către medicii veterinari. “Prevenirea bolii se face prin dezinsecţii şi dezinfecţii periodice, pentru a distruge insectele hematofage care transmit boala. În acest sens, am organizat întâlniri de informare şi instruire cu medicii veterinari, cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale crescătorilor de bovine, ovine şi caprine, cu administratorii firmelor de transport animale vii, cu privire la profilaxia generală care trebuie respectată pentru prevenirea introducerii virusului în zonele neafectate, precum şi a măsurilor de restricţie a circulaţiei animalelor, în cazul judeţelor unde evoluează boala”, ne-a declarat dr. Mihai Terecoasă, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Prahova. Acesta a adăugat faptul că, la toate solicitările din ultimele zile ale crescătorilor de animale, medicii veterinari de liberă practică nu au mai constatat, în urma examinării animalelor, semne clinice care pot fi atribuite “bolii limbii albastre” şi, în consecinţă, nu s-a mai impus recoltarea de probe de sânge.
Această boală se transmite prin înţepătura unor insecte hematofage şi nu prin contact direct între animale. Boala nu se transmite la om, prin contactul direct cu animalul bolnav. De asemenea, ne asigură specialiştii, nici laptele sau carnea provenite de la animalele bolnave, nu constituie un pericol pentru sănătatea consumatorului.
