
Formidabila atmosfera a fost, ieri seara, in sala Olimpia, din Ploiesti, acolo unde peste 2.000 de iubitori ai baschetului – dotati cu steaguri si esarfe alb-albastre, plus multe-multe confetti – i-au incurajat frenetic pe Catalin Burlacu si coechipierii sai, intr-un meci extrem de dificil pentru campioana Romaniei. Speranta intreruperii invincibilitatii din cupele europene a puternicei formatii ruse Dynamo St.Petersburg (21 de meciuri consecutive castigate, pana la meciul cu Asesoft !) – in fapt, o veritabila selectionata internationala, cu vreo patru-cinci jucatori inalti de „dadeau” cu capul de tavan -, i-a super-motivat pe alb-albastrii din Ploiesti. Iar asta, in special in sfertul al doilea, cand elevii lui Mladen Jojic si Constantin Mircea au lasat impresia ca pot da o mare lovitura.
Din nefericire, daca apararea ploiestenilor a functionat bine (cu o mentiune in plus pentru Levente Szijarto), dovada stand numarul redus de puncte, doar 66, reusit de o echipa cu o asa anvergura continentala, atacul a fost mai putin productiv. Cu numai 54 de puncte marcate nu ai cum sa obtii o victorie la acest nivel competitional. Si numai faptul ca echipa CSU Asesoft a avut nu mai putin de 16 aruncari libere irosite, fata de numai sapte ale oaspetilor, ar dovedi justetea aprecierilor noastre.
Una peste alta, raportat la valoarea celor doua combatante din etapa a III-a a intrecerilor Grupei „A” din cadrul FIBA EuroCup, am avut parte, aseara, la „Olimpia”, de o desfasurare de forte impresionanta si de o infruntare cum rar se poate vedea la Ploiesti. Privind rezultatul pe sferturi: 12-19 (I), 14-9 (II), 9-23 (III) si 19-15 (IV), ne putem da insa, lesne, seama ca echipa noastra de suflet a facut, totusi, o partida destul de buna, nefiind la indemana multor formatii sa-i bata pe rusi, asa cum a facut-o CSU Asesoft in sferturile al doilea si al patrulea. Pe de alta parte, fara a putea fi acuzati de patriotism local, apreciem ca prestatiile arbitrilor Seffi Shemesh, din Israel, si Virginijus Dovidavicius, din Lituania, au fost pro-Dynamo, ei dictand cu mare usurinta cel putin doua greseli personale in contul lui Burlacu, care a fost si eliminat inca din minutul 22 si 46 de secunde !
In concluzie, victoria oaspetilor a mai fost posibila si datorita unui lot echilibrat, format din jucatori de valori apropiate, 11 dintre cei 12 inscrisi pe foaia de arbitraj intrand, pe rand, pe parchetul „Olimpiei”, iar cu exceptia rusului de… culoare, Victor Keyru, toti au reusit sa-si inscrie numele pe lista marcatorilor ! In vreme ce team-ul nostru a mizat pe doar opt baschetbalisti, Blidaru si Hartman ramanand tot timpul pe banca, dar numai sase dintre ei au inscris.
Mentionand ca principalii marcatori din cele doua echipe au fost sarbul Sasa Ocokoljic, MVP-ul meciului, cu 22 de puncte, dintre care nu mai putin de cinci – de trei puncte, nigerianul Julius Nwosu (14), romanul Virgil Carutasu (11), respectiv bosniacul Ognjen Askrabic (17) si rusul Vladimir Veremeenko (12), va mai informam ca alte amanunte de la aceasta partida importanta, precum si toate datele statistice le veti putea afla din editia de maine a ziarului „Prahova”.
„Nu am abandonat lupta”
Dupa meciul de infarct, pierdut de Asesoft (scor: 54-66), in fata superechipei Dynamo Sankt Petersburg, am cules cateva impresii „la cald”, de la antrenorii celor doua formatii, precum si de la presedintele campioanei Romaniei, Alexandru Iacobescu.
Astfel Mladen Jojic a spus: „Baschetul este matematica. Procentajele de joc le-au fost favorabile adversarilor nostri. Am ratat, din nefericire, foarte mult, in unele situatii – chiar nepermis. A contat mult si experienta internationala superioara a rusilor, care alcatuiesc o grupare solida, neinvinsa in 22 de meciuri din competitiile europene inter-cluburi. Nu ma pot declara dezamagit de un Apostol, Szijarto sau, chiar, Carutasu, in conditiile in care Krasic sau Avlijas, de exemplu, nu au mai punctat ca si altadata. Pacat, pentru ca am avut o revenire extraordinara si am recuperat 11 puncte, dar nu am stiut sa gestionam bine situatia. In momentul in care nu joaca bine un anumit jucator, te mai poti descurca, dar la noi – cel putin trei au prins o zi mai putin fasta. Nu mai pun la socoteala ca l-am pierdut destul de repede si pe Burlacu. Pana la urma, ne-am confruntat cu o reprezentanta a baschetului rus, care provine dintr-o scoala cu nume. Am ajuns sus, daca ne gandim ce inseamna baschetul romanesc in Europa, in conditiile in care, de-abia anul trecut, noi i-am dus numele peste granite. Investitiile de la nivelul altor team-uri, traditia baschetbalistica a tarilor de unde provin, toate acestea conteaza. Ce am realizat anul trecut a fost ceva special, deosebit. Acum, speram sa ne ridicam la inaltimea oponentilor si sa facem o figura cat mai buna. Oricum, ne vom juca sansa pana la sfarsit. Speram sa aratam altceva cu Azovmash, la Ploiesti, si cu Cholet, in Franta. Vreau sa remediez cat mai repede greselile si sa avem satisfactia unor rezultate bune”.
La randul sau, foarte concis, grecul Fotis Katsirakis a opinat ca „a fost un meci dificil pentru ambele echipe. Probabil, experienta noastra superioara pe plan international a contat decisiv”.
Concluzia finala a tras-o Alexandru Iacobescu: „Desi stiam cu cine urma sa dam piept, am sperat sa-i batem. Chiar daca nu am reusit, consider ca pastram sanse de calificare, daca vom invinge pe Cholet si pe Azovmash. Avem datoria sa luptam pana la capat, pentru acest public minunat care ne sustine formidabil. Sper sa ne dea si rusii o mana de ajutor, fiindca eu consider ca vor castiga toate meciurile din aceasta grupa. Au valoare si experienta superioare tuturor celorlalte combatante si vor fi, cred eu, primii din ierarhie. Va asigur, insa, ca noi nu am abandonat lupta” !
Intalnirea cu Dynamo St. Petersburg a reprezentat un test util pentru CSU Asesoft, grupare care are nevoie de cat mai multe confruntari de acest gen, pentru a se obisnui cu aerul tare al inaltimilor baschetului european.














