Sf. Nifon s-a născut în Tesalonic din părinţi binecredincioşi şi de bun neam: mama lui, Maria, era din această cetate, iar tatăl său, Daniel, se trăgea din Dalmaţia. Părinţii sfântului au avut trei copii: Dimitrie, Nicolae şi Maria. După moartea tatălui, cel de-al doilea, fiu – Nicolae, a fost dat la învăţătura cărţilor sfinte, dovedind multă silinţă, încât la vârsta de 12 ani ştia toată rânduiala slujbelor bisericeşti şi citea din cărţile sfinte. El a urmat pe un monah învăţat, numit Iosif, cu care a ajuns la Epidar, unde a rămas alături de vestitul pustnic Antonie care, nu după multă vreme, l-a tuns în călugărie, dându-i numele Nifon. Cu acest nume a şi ajuns patriarhul Constantinopolului – în două rânduri. După mulţi ani s-a retras la o mănăstire din Athos unde a şi murit. Pe când era domnitor Neagoe Basarab, capul şi o mână din moaştele Sf. Nifon au fost aduse şi aşezate la mănăstirea Curtea de Argeş.
