Cristina D.
Anul acesta, la nivelul Uniunii Europene, prin Agenţia Europeană de Securitate şi Sănătate în Muncă, este organizată o campanie intitulată ,,Locuri de muncă sigure şi sănătoase – gestionarea stresului şi a riscurilor psihosociale la locul de muncă’’. În acest context, în perioada iulie – septembrie 2014, Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova va organiza, de asemenea, o serie de acţiuni de informare şi conştientizare a angajatorilor pe această temă, furnizându-le, totodată, şi materiale elaborate de către Agenţia Europeană de Securitate şi Sănătate în Muncă. Această campanie este organizată şi ca urmare a faptului că stresul asociat cu munca reprezintă a doua problemă ca frecvenţă a raportării printre problemele de sănătate asociate cu munca în Europa – după afecţiunile musculo-scheletale; aproximativ jumătate dintre lucrători consideră că stresul este un aspect obişnuit la locul lor de muncă. Potrivit datelor EUROSTAT, pe o perioadă de nouă ani, 28% dintre lucrătorii europeni au raportat expunerea la riscuri psihosociale care le-au afectat sănătatea psihică. În plus, într-un sondaj european recent desfășurat de EU-OSHA, cele mai comune cauze ale stresului la locul de muncă menționate au fost reorganizarea sau nesiguranța locului de muncă (72% dintre repondenți), programul de lucru prelungit sau volumul de lucru excesiv (66%) și hărțuirea la locul de muncă (59%). Datele de la nivelul UE mai arată că un procent cuprins între 50% și 60% din numărul total de zile de lucru pierdute poate fi atribuit stresului la locul de muncă. Astfel, angajatorilor li se va explica faptul că stresul la locul de muncă reprezintă o problemă organizațională, nu o culpă individuală, și este unul dintre cele mai importante efecte ale unui mediu de lucru deficient din punct de vedere psihosocial. Iar riscurile psihosociale reprezintă rezultatele psihologice, fizice și sociale negative care apar ca urmare a unei conceperi, organizări și gestionări deficitare a muncii. Lucrătorii resimt stresul atunci când cerințele postului depășesc capacitatea lor de a le face față. De asemenea, există anumite condiţii de lucru ce pot conduce la apariția unor riscuri psihosociale şi anume: un volum de lucru excesiv sau constrângeri temporale; cerințe contradictorii; lipsă de claritate în ceea ce privește rolul lucrătorului; comunicare ineficientă; schimbări organizaționale gestionate necorespunzător. Riscurile psihosociale provin, de asemenea, dintr-un context social deficitar, inclusiv din situații caracterizate prin: absența sprijinului din partea conducerii sau a colegilor; relații interpersonale deficitare; hărțuire, agresiune și violență; dificultăți în ceea ce privește îmbinarea angajamentelor de la locul de muncă și a celor de acasă. Riscurile psihosociale nu trebuie însă confundate cu un mediu de lucru sănătos și solicitant, însă favorabil, care stimulează lucrătorii și le încurajează performanțele la maxima lor capacitate. Informaţii pe această temă se pot obţine şi accesând site-ul https://www.healthy-workplaces.eu/ro/stress-and-psychosocial-risks.
