Concluziile unui studiu privind evolutia sociala a orasului Breaza au pus pe ganduri edilii acestui oras. Numarul deceselor (120) este mai mult decat dublu fata de cel al nasterilor (48). Normal, s-ar putea spune despre ritmul redus cu care vin pe lume copiii, de vreme ce in urbe se inregistreaza, de la an la an, mai putine casatorii decat divorturi. In 2004 raportul a fost de 21/36, iar anul acesta este de 15/25, pana la 1 octombrie. Nici din punct de vedere economic lucrurile nu stau mai bine. Dintre cei 18.199 de locuitori, doar 5.701 au venituri din munca proprie. Restul, fie sunt pensionari – 4.982, fie casnice – 1.273, fie urmeaza cursurile unei unitati de invatamant (elevi si studenti) – 3.222 etc. De asemenea, rata somajului este fluctuanta si nu prea se poate calcula cu exactitate. Cert este un alt fenomen. La Primaria Breaza figureaza in plata 120 dosare pentru ajutorul social. Asta inseamna peste 300 de guri flamande (pe un dosar putand figura o familie intreaga), care cer pomana de la administratia orasului.
Si daca intreaga dinamica la nivelul populatiei se mentine la acesti parametri, nu va mira pe nimeni daca, intr-un deceniu, pe strazile din Breaza vom intalni, in special, oameni batrani si saraci. Desigur, alaturi de proprietarii caselor de vacanta, cu masini de lux si conturi grase in banca.
Iulian MAXIM
